Sunt așteptate rezultatele examenului național de intrare în învățământul preuniversitar. Din cei 30.000 de candidați care au participat la concurs, doar 7000 de dascăli vor fi selectați pentru a fi angajați pe perioadă nedeterminată. Acest număr este mult prea mic pentru a satisface nevoile sistemului de învățământ, ceea ce duce practic la autosabotarea acestuia. Asta pentru că peste 65.800 de catedre rămân blocate, în loc să fie ocupate de profesori titulari, acestea fiind temporar acoperite de suplinitori cu contracte pe zi.
Scăderea numărului de posturi titularizabile în specialitățile de bază
Sistemul de ocupare a catedrelor în învățământul preuniversitar poate duce la situații în care un candidat care obține nota 10 la examenul de Titularizare rămâne profesor suplinitor, în ciuda performanței excelente, din cauza lipsei de posturi titularizabile în specialitatea pentru care a concurat. În același timp, un profesor care a obținut nota 7 la titularizare poate deveni titular și poate încheia un contract pe durată nedeterminată dacă în specialitatea sa au fost scoase locuri titularizabile la concurs.
Pentru a deveni eligibil pentru titularizare, un post trebuie să fie disponibil pe o perioadă mai mare de patru ani, corespunzătoare unui ciclu de învățământ. Instituția școlară trebuie să anunțe explicit aceste posturi ca fiind destinate titularizării, iar acest anunț trebuie să fie aprobat printr-o decizie luată de consiliul de administrație al școlii. Cu toate acestea, există unele posturi care nu sunt publicate sau aduse la cunoștința publicului, ceea ce poate reprezenta o provocare pentru cei care doresc să participe la concursurile de titularizare.
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea în vara anului trecut că:„Titularizarea este o problemă care trenează de foarte mult timp în România. Am atras pentru prima oară atenția în acest an că mai puțin de 10% din posturile titularizabile, care sunt puțin peste 5.000, sunt pentru limba română, matematică, istorie, geografie, fizică, chimie”. Foarte multe posturi, deși complete, nu sunt scoase la titularizare, recunoștea fostul ministru.
Transferuri către orașe mari: exodul cadrelor didactice din mediul rural
În 2022, ministrul Educației, Cîmpeanu, estima că numărul posturilor titularizabile pentru anul 2023 ar trebui să fie cuprins între 20.000 și 25.000. Însă, cu toate aceste estimări, la concursul desfășurat anul acesta, au fost scoase doar 6.837 de posturi pe durată nedeterminată. Dintre acestea, cele mai multe, adică 1.154, erau destinate educatoarelor și învățătoarelor, respectiv 962.
O problemă semnalată de Cîmpeanu și care necesită remediere este legată de sistemul actual, care permite unui profesor suplinitor să obțină definitivatul și toate gradele, chiar dacă nu are un post titular, astfel încât acesta să rămână suplinitor pentru întreaga carieră. În același timp, un profesor titular poate fi nevoit să se mulțumească doar cu statutul de definitivat, fără să obțină un post permanent, scrie Adevarul.
În ultimii ani, se observă o tendință în sistemul educațional din România, în care școlile evită să scoată posturile la concurs și optează să lucreze cu suplinitori în locul titularilor. Ca urmare, profesorii care au reușit să obțină statutul de titulari în școli preferă să solicite transferul către alte instituții școlare. Acest proces de transfer este agreat de către școlile în cauză. Un aspect important al acestei situații este orientarea predominantă a transferurilor din școlile din mediul rural către cele din orașele mari.
Mecanisme care blochează concursurile de titularizare în marile orașe
„Dacă există o bătaie mare, ea este spentru posturile din orașe. Mai ales din orașele mari. Acestea sunt cele care contează cu adevărat. Cred că avem un mare deficit de cadre didactice mai ales în zonele rurale în care în principiu nu poți alcătui o normă didactică într-un singur sat și trebuie să cumulezi două-trei sate. Oamenii nu prea vor să se ducă acolo, iar dacă se duc, stau un an-doi, în perspectiva transferului, cu rezervarea postului”, a explicat expertul în educație Mihai Maci.
Un alt mecanism care blochează catedrele pentru concursul de titularizare este acela în care un profesor titular obține un alt loc de muncă în afara școlii (de exemplu, la inspectoratul școlar, minister, primărie, sindicat sau devine președinte de stat) și își rezervă catedra, iar orele alocate postului său sunt acoperite temporar de un profesor suplinitor. Astfel, acest profesor titular poate reveni ulterior ca titular la catedră, renunțând la poziția externă obținută. An de an, prin aceste mecanisme, practic, marile orașe sunt blocate pentru concursurile de titularizare, numărul catedrelor pe perioadă nedeterminată fiind foarte mic.
