Motto: „Țărmurile tale sunt imperii, toate preschimbate în afară de tine: Asiria, Grecia, Roma Cartagina, ce sunt ele?”
Lord Byron, Pelerinajul lui Childe Harold, 1812.
“Mă doare marea, Doamne, din călcâi
Când oraşele îşi trimit betonul pe maluri,
Şterg cu privirea mirosul tuturor ş-al nimănui
Iar marea se înghite pe sine-n valuri.“
Al. Florin Țene
Cartea “Scurtă istorie a Mediteranei “ de Jeremy Black, apărută la Editura LITERA, București, 2022, este structurată în zece capitole, Concluzii, Bibliografie selectivă și Indice.
Autorul acestui volum este Jeremy Blac, născut la 30 octombrie 1955, fiind un istoric britanic, scriitor și fost profesor de istorie la Universitatea din Exeter . Este membru senior la Centrul pentru Studiul Americii și Vestului la Institutul de Cercetare a Politicii Externe din Philadelphia , SUA.
Black este autorul a peste 180 de cărți, în principal, dar nu exclusiv, despre politica britanică și relațiile internaționale din secolul al XVIII-lea, și a fost descris drept „cel mai prolific savant istoric al epocii noastre”. A publicat pe scară largă despre istoria militară și politică, inclusiv Războiul în lumea occidentală, 1882-1975 (2001) și The World in the Twentieth Century (2002).
A predat la Universitatea Durham din 1980 ca lector, apoi profesor. El a primit un doctorat de la Durham, intitulat British Foreign Policy 1727–1731 , în 1983. Ca candidat de personal, nu a fost atașat la niciunul dintre colegiile din Durham . Sa mutat la Universitatea Exeter în 1996. A ținut numeroase prelegeri în Australasia, Canada, Danemarca, Franța, Germania, Italia și SUA [1]
A fost redactor al Archives , jurnalul British Records Association , din 1989 până în 2005A făcut parte din Consiliul Asociației British Records (1989–2005); Consiliul Societății Regale Istorice (1993–1996 și 1997–2000); și Consiliul Societății Listă și Index (din 1997). A făcut parte din consiliile editoriale ale History Today , International History Review , Journal of Military History , Media History și Journal of the Royal United Service Institution (acum Jurnalul RUSI). Este membru consilier al Centrului de Istorie Militară Barsanti de la Universitatea din North Texas . În 2000, a primit titlul de MBE pentru serviciile sale de proiectare a mărcilor poștale în calitate de consilier al Royal Mail din 1997 și în 2008, i-a fost distins Premiul Samuel Eliot Morison pentru realizările de-a lungul vieții, oferit de Societatea pentru Istoria Militară
Marea Meditereană, este, așa cum se cunoaște, o zonă a turismului European și nu numei.însă, puțin știu rolul acesteia în istorie.Despre țărmurile acesteia Lord Byron scria în “ Pelerinajul lui Childe Harold“ în anul 1812:”Țărmurile tale sunt imperii, toate preschimbate în afară de tine; Asiria, Grecia, Roma, Cartagina, ce sun tele?“
În condițiile actuale când Marea Neagră, aproape, a devenit un “lac” al imperiului rus, Marea Mediterană a devenit un spațiu al păcii și turismului.În ancestral Marea Mediterană a fost o mare închisă, ea separa Euroasia de Africa. Cu aproximativ 5, 3 milioane de ani în urmă stâncile au cedat sub presiunea apei și marea a făcut legătura cu oceanul.Astfel Marea Mediterană a căpătat o apă sărată, ea fiind un produs al mărilor secundare- de la est la vest, Marea Egee, Marea Adriatică și Marea Tireniană. Datorită unor mișcări și procese geologice au apărut insulele Cipru și Sicilia. Această mare conține o cantitate enormă de apă și reprezintă 1% din toată apa oceanului din lume. Volumul său de apă este de 3.735.000 de kilometri cubi și adâncimea medie este de 1430 de metri. Lungimea sa este de 3860 de kilometri și are o suprafață totală de 2.5 milioane de kilometri pătrați. Toată această cantitate de apă face posibilă scăldarea celor 3 peninsule din sudul Europei. Aceste peninsule sunt cele iberice, italice și balcanice. De asemenea, scăldă o peninsulă asiatică cunoscută sub numele de Anatolia.
Numele Mării Mediterane provine de la vechii romani. Pe atunci îl știm ca „Mare nostrum” sau „marea noastră”. Numele de mediteranean vine din latină medi terraneum ce înseamnă mijlocul pământului. Acest nume se datorează unei origini a societăților care l-au numit, deoarece știau doar pământul din jurul acestei mări. Acest lucru i-a făcut să considere Marea Mediterană ca fiind centrul lumii. Din cele mai vechi timpuri, grecii au dat numele acestei mări până astăzi.
În Capitolul 2, autorul pornește de la antichitate până în anul 30 î.Hr, abordând tema Odiseii, călătoriei lui Ulise pe Mediterană.În acest context, autorul, abordează problema omului preistoric, a existenței unor hominizi, despre agricultură și comerț. ceea ce deosebește Mediterana de alte mări, este faptul că pe malurile ei s-au dezvoltat marile civilizații, precum Egiptul din zona Nilului.S-a dezvoltat Grecia în epoca bronzului, Fenicia, Persia.
Lumea Greciei cu Atena, Sparta și Corint au avut rădăcini culturale comune.Expansiunea grecilor este abordată începând din secolul al IX-lea.În Sicilia a fost întemeiat orașul Siracuza în anul 734.
Autorul descrie cu minuțiozitate în continuare istoria Macedoniei, a războaielor punice din anul 264 îHr, ascensiunea Romei după înfrângerea Cartaginei. Lumea Romei din perioada 30îHr și 630 D.Hr. care era o lume cunoscută în Geografia lui Ptolomeu până la Mediterană. Se continua narațiunea până la începuturile Epocii Moderne din perioada 1453-1600 care sunt pagini de o istorie zbucumată dar și de evoluție a societățiilor din zonă.
Secolele XVII-lea, XVIII-lea, XIX-lea sunt încărcate de evenimente istorice pe care autorul le analizează și prin operele artiștilor vremii, precum picturile lui Claude-Joseph Vernet ce ilustrează L`entre du port de marselle, inclusiv Medeiterana în imaginarul colectiv.
În penultimul capitol, intitulat “Din 1945 până în prezent “ autorul face o retrospectivă a celui de-al Doilea Război Mondial care a lăsat o Europă ruinată și continuă cu “Concluzii “ în care se vorbește de caracterul unitar al Mediteraniei unde se găsesc zăcăminte de gaze naturale.Mediterana a fascinat întotdeauna oamenii, ea este o zonă unde istoria este prezentă. Această mare albastră ne îndeamnă să călătorim.
Cartea se încheie cu o bogată “Bibliografie selectivă”.
Citind acest volum am exclamat, la fel ca George Călinescu:”Marea este prima dezlănțuire a sufletului cosmic.”
