Guvernul a trecut Bugetul și, previzibil, va trece de Parlament

Nicio surpriză. Guvernul a adoptat, vineri, Legea Bugetului de Stat și Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2021. Nu a existat vreo modificare de care Guvernul să țină cont. Măcar formal. A făcut așa cum a crezut de cuviință. Amendamentele înaintate în comisiile de dialog social de la Ministerul Finanțelor au fost considerate ca irelevante și… neprofesioniste. A fost un dialog al surzilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care Consiliul Economic și Social (CES) a dat aviz negativ Bugetului. Un lucru considerat impardonabil de către premierul României și care a enervat. Se explică reacția domniei sale, fără susținere, față de CES: ”Este nevoie de reformă. Din temelii. Premieră în România. Consiliul Fiscal consideră că România are, în acest an, un buget credibil care menține în plan principal investițiile.Acesta este avizul profesioniștilor. Astăzi (joi n.n.), însă, bugetul a fost și la Consiliul Economic și Social pentru avizare. Un consiliu politic, cu membri plătiți din bani publici, dar fără vreun fel de răspundere pentru votul lor. Trebuie să știți și acest adevăr.Cum credeți că o să fie avizul acestui consiliu politic? Vreau să comparați avizul de azi cu avizele date bugetelor care au distrus România în perioada 2017-2019 “ – scria pe Facebook primul ministru al României.

Care este motivul unei astfel de reacții nervoase? Nu credem că se poate explica. Să reamintim că în perioada în care deținea funcția de ministru al finanțelor, Proiectul Bugetului pentru anul 2020 a primit aviz favorabil cu observațiile Comisiilor de specialitate din CES, precum și cele regăsite în minutele ședințelor de dialog social de la Ministerul Finanțelor. Atunci CES nu era un “Consiliu politic cu membri plătiți din bani publici, dar fără vreun fel de răspundere pentru votul lor”? CES putea face același lucru și pentru Bugetul anului 2021, dar membrii nu puteau fi convinși că observațiile lor la votul favorabil vor fi preluate de guvern, cum nepreluate au fost cele din anul 2020. Mai mult, discuțiile sterile din comisiile de dialog social au contat enorm în luarea acestei decizii, de respingere. S-a uitat că această structură este una independentă, la fel ca și Consiliul Fiscal al României, fiind consfinţită de lege și de Constituția României? Reacția președintelui CES, Bogdan Simion, a fost elegantă: “Guvernul României a solicitat vineri avizul Consiliului Economic și Social referitor la proiectele legii bugetului de stat și legii asigurărilor sociale de stat. Luni seară, a solicitat avizul, în regim de urgență, pe un proiect de OUG privind măsuri fiscal-bugetare cu impact social și economic important. Recunoscând necesitatea adoptării urgente a legilor referitoare la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, am acceptat să luăm în discuție la ședința din această săptămână actele menționate. Suntem nevoiți să constatăm că au lipsit dezbaterea publică și dezbaterea cu partenerii sociali și cu organizațiile neguvernamentale ale societății civile, pe aceste proiecte de importanță fundamentală pentru societate. Impactul finanțării propuse pentru educație, sănătate și asistență socială, impactul asupra lucrătorilor din sectorul privat și din cel public și impactul asupra mediului economic, precum și multe alte aspecte foarte importante, nu au putut fi suficient înțelese și discutate de cei interesați cu reprezentanții Guvernului. Totodată, necesitatea analizării acestor proiecte de acte normative de către Consiliul Economic și Social într-un termen foarte scurt a afectat capacitatea noastră de a realiza propriile consultări și de a intra în profunzime în analiza noastră. Astfel, avizul nefavorabil dat de Consiliul Economic și Social pe aceste proiecte de acte normative reflectă atât impactul economic și social al măsurilor propuse, așa cum este văzut de membrii Plenului, cât și carențele legate de dialogul social și civic. Facem un apel către Guvern ca pe viitor să implice partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale ale societății civile în toate etapele premergătoare adoptării actelor normative de importanță majoră, să asigure un timp suficient pentru analizarea impactului acestora și pentru dialog, inclusiv prin dezbatere publică. Totodată, pentru a putea să ne realizăm în bune condiții rolul conferit de Constituția României prin art. 141, solicităm Guvernului să asigure C.E.S. posibilitatea de a aloca un timp mai lung de analiză în cazul actelor normative complexe și cu impact major, cu încadrarea în termenul legal de 10 zile lucrătoare.

«Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare» (Art. 141 din Constituția României)” – se arată în Comunicatul CES.

Unde este implicarea politică a acestei instituții din care fac parte organizații patronale, sindicale cu reprezentativitate națională conferită de lege, și reprezentanții societății civile – care au fost selectați să fie reprezentați de același guvern? Probabil a fost doar o reacție nervoasă, explicabilă până la un punct. Să revenim la Buget. Trebuie să precizăm un lucru. Respectabila instituție Consiliul Fiscal al României nu a dat un aviz proiectului de Lege ci, conform legii, a prezentat guvernului o opinie de care, în mod normal, executivul ar trebui să țină cont. Acesta este rolul său și așa se prezintă: ”Consiliul fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare şi compusă din 5 membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare supuşi unor criterii stricte de eligibilitate. Membrii Consiliului fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor care nominalizează fiecare o singură persoană. În realizarea misiunii sale, Consiliul fiscal îndeplineşte o sferă largă de atribuţii: evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare”. Așa a și făcut prin observațiile din Opinie, prin care nu a criticat și nici nu a lăudat construcția bugetară. Opinia Consiliului Fiscal este la fel de consultativă ca votul Plenului CES. Interesant acest document prezentat Guvernului care este cuprinzător și concis, având doar 45 de pagini și poate fi consultat pe http://www.consiliulfiscal.ro Fiindca tot se vorbește despre deficitul bugetar, Consiliul Fiscal apreciază drept fezabilă atingerea țintei de deficit bugetar în anul 2021, atât metodologiei cash națională cât și europeană dar… “ reducerea deficitului cash din anul 2021 comparativ cu anul 2020 este sprijinită semnificativ de două elemente cu caracter excepțional, respectiv sumele preconizate să se încaseze în anul 2021 din obligațiile aferente anului 2020 amânate la plata de agenții economici și preconizata închiriere în anul 2021 a benzilor de frecvență 5G. Aceste elemente justifică o reducere importantă a deficitului cash în anul 2021 față de anul 2020-nereprezentând însă măsuri de ajustare structurală. Evaluarea Consiliului Fiscal la proiecția de încasări bugetare pentru anul 2021 indică venituri fiscale și din contribuții de asigurări mai ridicate decât cele considerate de Ministerul Finanțelor Publice în cuantum de 5,5 miliarde lei sau 0,45 pp din PIB. Aceste evaluări depind însă fundamental, pe de o parte de valoarea reală a obligațiilor bugetare amânate la plata de agenții economici, asupra căreia planează o incertitudine ridicată și, pe de altă parte, de persistența unor mari incertitudini în economia națională și cea internațională”– se arată în Opinia Consiliului Fiscal. Mai departe, același Consiliu Fiscal face observații și la proiecția 2022-2024;” Reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naționale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de MFP să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustărilor are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri și servicii (0,8 pp) și a celor cu asistență socială ( cu 1,3 pp). În opinia Consiliului Fiscal, o ajustare cu 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menționate mai sus nu este realistă. Consiliul Fiscal apreciază că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă și este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depășească 2,5 pp din PIB. Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absența creșterii semnificative a veniturilor bugetare” – subliniază Opinia Consiliului Fiscal al României. Așa stând lucrurile, se dovedește că nu există niciun motiv pentru a afirma că votul negativ din Plenul Consiliului Economic și Social este unul pur politic și că ar contrazice Opinia Consiliului Fiscal. Este de ajuns să fie citite motivațiile din votul CES (care sunt publice), să fie analizate propunerile și observațiile înaintate în cadrul ședințelor de dialog social de la Ministerul Finanțelor Publice pentru a se vedea că supărarea premierului pe CES nu are temei. Oricum, Bugetul de Stat pentru anul 2021 o să treacă de Parlament fără prea mari emoții. Era altfel dacă CES dădea un aviz favorabil cu observații?

O precizare importantă. Acest material reprezintă o opinie personală care nu face referire la construcția Bugetului de Stat ci, mai degrabă, la modul de comunicare. Este clar. România are nevoie acută de un Buget, buget care, iată, este asumat de primul-ministru al țării.