Da, din acest punct de vedere suntem foarte ,,creativi”, problema este că doar ne furăm căciula singuri, iar aceasta nu este o rezolvare. Iar un exemplu în acest sens este OUG 99/16.11.2023, privind unele măsuri pentru raportarea arieratelor de către instituţiile publice. Așa cum se spune în expunerea de motive: ,,Ţinând cont de faptul că deficitul bugetar al bugetului general consolidat la sfârşitul lunii septembrie 2023 era de 3,56% din PIB, respectiv suma de 56,63 mld lei, în timp ce angajamentul asumat pentru deficitul bugetar faţă de Comisia Europeană este de 4,4% din PIB până la sfârşitul anului 2023, iar în aceste condiţii sunt necesare măsuri suplimentare pentru a reduce cheltuielile publice, a gestiona eficient fondurile publice alocate pentru finanţarea unor categorii de servicii publice, dar şi de a încasa venituri suplimentare la buget rezultate din implementarea unor proiecte de digitalizare şi modernizare, combaterea evaziunii fiscale, dar şi din aplicarea de măsuri pentru combaterea infracţionalităţii economico- financiare”, pentru a ne încadra în ținta de deficit bugetar, trebuie, printre altele, să reducem cheltuielile, iar soluția, conform acestei OUG, este aceea de a trece eventualele drepturi de natură salarială stabilite prin acte administrative emise de conducătorii instituțiilor publice, de la categoria arierate la cea de plăți restante: ,,Art. 1. – (1) Instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare, nu raportează în categoria arierate, astfel cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) pct. 31 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 41 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, eventualele drepturi de natură salarială, stabilite prin acte administrative emise de către conducătorii acestora, suplimentare faţă de cele stabilite prin legislaţia specifică în vigoare, precum şi contribuţiile aferente acestora, sumele respective raportându-se în categoria plăţi restante.”
Iar plățile restante sunt ,,sume datorate şi neachitate care au depăşit termenul de plată prevăzut de actele normative sau de contract/factură. Pentru sumele datorate şi neachitate, reeşalonate la plată, cu acordul părţilor, se modifică termenul de plată în mod corespunzător”, conform Legii 500/2002, legea finanțelor publice. Cu alte cuvinte, dacă există acordul plăților pentru reeșalonarea plăților (de exemplu a celor de natură salarială, cum ar fi cele ale profesorilor reeșalonate în 2024), deci nu s-a depășit termenul de plată, ele nu mai sunt plăți restante. Recapitulând, drepturile de natură salarială trec de la arierate, unde au fost cuprinse inițial, la plăți restante, urmează o negociere între părți și se reeșalonează, deci nu mai sunt nici plăți restante, așadar nu mai avem cheltuieli cu aceste drepturi, finalul fiind că scăpăm de o cheltuială la calculul deficitului bugetar. Mai mult, conform OUG 99, se pot elimina și cheltuielile cu provizioanele înregistrate pentru aceste drepturi salariale: ”Art. 2. – Eventualele provizioane înregistrate în contabilitate de instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare, pentru categoriile de datorii faţă de personal, reprezentând drepturi de natură salarială, stabilite prin acte administrative emise de către conducătorii acestora, suplimentare faţă de cele stabilite prin legislaţia specifică în vigoare, precum şi contribuţiile aferente acestora, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se pot anula.”
Și ca totul să fie ok, se redepun și anumite situații financiare: ,,Formularul „Plăţi restante şi situaţia numărului de posturi”, prevăzut în Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 517/2016 pentru aprobarea de proceduri aferente unor module care fac parte din procedura de funcţionare a sistemului naţional de raportare – Forexebug, cu modificările şi completările ulterioare, anexă la situaţiile financiare aferente lunii octombrie 2023, se redepune de către instituţiile publice care aplică prevederile art. 1.”
Toate bune, numai că problema deficitului real rămâne, degeaba cosmetizăm noi lucrurile din pix, degeaba ne ascundem cu capul în nisip, că posteriorul rămâne afară!
