Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică al țării, a plătit la șase luni impozit suplimentar de 350 de milioane de lei, la un profit brut de 3,2 miliarde, potrivit datelor companiei.
“Cheltuielile de exploatare au crescut față de aceeași perioadă a anului 2021 în principal ca urmare a impozitului suplimentar, care a înregistrat o valoare de 350 milioane în anul curent, cât și a cheltuielilor cu transportul și distribuția energiei electrice către consumatorii finali care au crescut cu aproximativ cu 148 milioane lei comparativ cu anul precendent”, se arată în raportul la șase luni al Hidroelectrica.
Așadar, compania a plătit la bugetul de stat 350 de milioane de lei în primul semestru în contul impozitului pe veniturile suplimentare, care este de 80% aplicat pe diferența între prețul de vânzare al energiei și plafonul de 450 de lei/MWh.
Hidroelectrica a înregistrat în primul semestru al anului un profit brut de 3,24 miliarde de lei (2,63 miliarde de lei net) realizat în special din creșterea prețurilor energiei, în condițiile unui an hidrologic destul de slab, care a redus producția cu circa 30%.
Dacă încasările din acest impozit pe profit suplimentar, de tip “windfall tax”, pot părea mici pentru cel mai mare producător de energie din România, lucrurile se explică dacă ne uităm la prețurile practicate de companie în primul semestru din 2022. Nu trebuie uitat că energia se plătește la momentul livrării, și nu la momentul contractării, pentru contractele forward, deci pe aceste piețe Hidroelectrica încasează acum ce s-a contractat în trecut, la prețurile mai mici din piețe.
Astfel, compania a vândut pe piețele centralizate cu livrare forward 81% din energia vândută în total pe piețele angro (adică 4,7 TWh), la prețul de doar 456 de lei/MWh, deci baza de aplicare a impozitului este infimă, 6 lei/MWh. În piața spot, compania a vândut 678 GWh (aproape 12%) la prețul de 1.022 lei/MWh, iar în piața de echilibrare aproape 260 GWh (4,5% rotunjit) la prețul de 2.375 lei/MWh. Așasar, doar pentru livrările pe aceste două piețe taxarea a fost consistentă, pentru că și prețul a fost mare, mult peste pragul de 450 de lei/MWh.
Hidroelectrica devine, pe zi ce trece, și un important furnizor de energie, mai ales oentru populație, pentru că practică, de departe, cel mai mic preț din piață, 252 de lei/MWh. Prețul mediu obținut pentru energia furnizată clienților finali ai companiei (casnici și noncasnici, unde este mai scump) a fost, în primul semestru, de doar 437 de lei/MWh, la o cantitate de 1,68 TWh. Așadar, prețul este sub nivelul de aplicare al impozitului suplimentar.
Vor veni bani mai mulți
În semestrul doi, cel mai probabil sumele plătite în contul acestui impozit suplimentar vor fi mai mari, din două motive. Primul ar fi acela că încep livrările pentru cantitățile de energie contractate “mai aproape” pe piețele forward, deci la prețuri mai mari, deci și impozitul plătit va fi mai mare. Al doilea pentru că, de la 1 septembrie, Hidroelectrica, la fel ca toți ceilalți producători din România, va plăti de facto toată diferența (nu doar 80%) dintre prețul obținut din vânzarea energiei și plafonul de 450 de lei/MWh, potrivit OUG 119, ultimul act normativ care guvernează piața de energie. Contribuție de solidaritate, cum i s-a spus popular, sau „contribuție la fondul de tranziție energetică”, cum apare în OUG.
Singura tendință de sens contrar ar putea veni din extinderea portofoliului de furnizare pentru casnici, unde compania a ajuns la 300.000 de clienți și are zilnic 5.000 de cereri de noi contracte. Aici, prețurile de vânzare sunt mult sub nivelul la care se aplică impozitul, dar cantitățile furnizate casnicilor sunt încă foarte mici comparativ cu producția companiei.
