Execuția bugetară pe luna ianuarie 2026 ne arată un excedent de 845,1 milioane, adică 0,04% dintr-un PIB estimat la 2.045.200 milioane lei, respectiv de 401 miliarde de euro la un curs de 5,1 lei/euro. Pe luna ianuarie 2025 am avut un deficit de 11 miliarde de lei, adică 0,58% dintr-un PIB de 1.912.600 lei, respectiv 375 miliarde de euro la același curs de 5,1 lei euro. Cu alte cuvinte, în 2026 pe luna ianuarie ecartul dintre venituri și cheltuieli, comparativ cu ianuarie 2025, este de aproape 12 miliarde lei, respectiv de la un minus 11 miliarde, la un plus de 845 milioane lei. În 2022 am avut un deficit de 0,13% din PIB, în 2023 de 0,25%, în 2024 de 0,45% și în 2025 de 0,58% din PIB. Adică, a crescut în fiecare an deficitul, asta în timp ce ne angajam peste tot, la toate organismele posibile și imposibile, că vom reduce deficitul bugetar! De asta a trebuit ca guvernul Bolojan să crească impozitele și taxele în august 2025, pentru că nimeni nu ne mai credea că vom reduce deficitul, sperăm doar ca să participe mai mult și reducerea cheltuielilor la echilibrarea bugetului de stat.
Cum au influențat veniturile și cheltuielile rezultatele execuției bugetare pe ianuarie 2026, cu mențiunea că toate comparațiile le vom face cu aceeași perioadă a anului 2025:
– veniturile au crescut la 55,12 miliarde de lei în 2026, de la 46,7 miliarde lei în 2025, respectiv cu 8,42 miliarde lei. Principalele creșteri le-am avut la TVA, respectiv o creștere a veniturilor de 2,5 miliarde lei și la impozitul pe salarii și venit, respectiv de 2,2 miliarde de lei. Sigur, la TVA este vorba de creșterea cotei de la 19% la 21%, creșterea sau eliminarea unor cote mai mici de 5% sau 9%. Ce putem remarca este faptul că impozitul pe profit a crescut doar cu 118 milioane de lei, ceea ce ne arată că companiile plătitoare de impozit pe profit au dificultăți, adică mediul de afaceri are dificultăți.
– cheltuielile s-au redus în ianuarie 2026 la 54,3 miliarde de lei, de la 57,8 miliarde de lei în ianuarie 2025, respectiv cu 3,5 miliarde de lei.
Principalele reduceri de cheltuieli au fost cele de capital, adică investițiile, de la 2,7 miliarde de lei în 2025, la 1,4 miliarde de lei în 2026. Aceast lucru nu este îmbucurător, dar pentru o analiză cât mai corectă ar trebui analizat și tipul de investiții, oportunitatea acestora etc. Oricum, reducerea de investiții nu este o veste bună, dar nici investiții de dragul investițiilor, suntem ,,arși” cu terenuri de fotbal în pantă sau săli de sport în sate și comune depopulate, de aceea spun că analiza trebuie aprofundată. Apoi, s-au redus cheltuielile de personal, de la 14 miliarde de lei în 2025, la 13,5 miliarde de lei în 2026, iar cheltuielile cu bunurile și serviciile de la 7,4 miliarde de lei, la 6,5 miliarde de lei. O veste bună este că au scăzut cheltuielile cu dobânzile la împrumuturi, de la 3,8 miliarde de lei, la 3,5 miliarde de lei. Pare că nu este o sumă mare, doar 300 milioane de lei, dar soldul împrumuturilor este mai mare în 2026 decât în 2025 și totuși au scăzut cheltuielile cu dobânzile, așadar dobânda la care ne împrumutăm s-a redus semnificativ, aici este vestea bună.
Ceea ce mai este de remarcat este faptul că PIB-ul estimat de 2.045.200 milioane lei, respectiv aproximativ 401 miliarde euro, ne arată o creștere în termeni nominali de 6,9%, PIB-ul pe 2025 fiind de 1.912.600 milioane lei, respectiv 375 miliarde de euro (cf. mfinante.gov.ro). Având în vedere că inflația medie pe 2026 se estimează la 5,9%, dacă luăm în considerare un deflator PIB de 5,9%, deși de regulă este ceva mai mic, ar rezulta o creștere reală a PIB-ului de 1%. Creștere care se preconizează mai ales în a doua parte a anului 2026. Rămâne de văzut ce se va întâmpla, mai ales că războiul din Golf nu a fost prevăzut la momentul estimărilor PIB, a întocmirii bugetului pe 2026, iar creșterea prețurilor la combustibili s-ar putea să răstoarne toate estimările și calculele, deoarece prețurile la toate produsele vor fi din nou sub presiune.
