Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică conturează o imagine clară a încetinirii economiei românești: după o creștere reală de 1,1% în 2024, Produsul Intern Brut a avansat cu numai 0,8% în 2025, iar în primul semestru din 2026 economia a intrat pe teritoriu negativ, PIB-ul fiind cu 0,6% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, pe seria brută.
Datele arată nu doar o reducere a ritmului de creștere, ci și o schimbare importantă a structurii economiei. Consumul populației își pierde din forță, industria traversează o perioadă dificilă, iar investițiile și construcțiile au devenit principalii factori care susțin activitatea economică.
2024: creșterea economică definitivă, revizuită la 1,1%
Potrivit datelor definitive ale INS, Produsul Intern Brut al României a fost în 2024 de 1.767,5 miliarde lei, în prețuri curente, iar economia a crescut în termeni reali cu 1,1% față de 2023. Estimarea definitivă majorează astfel ritmul de creștere față de varianta semidefinitivă, care indica un avans de 0,9%.
Structura datelor definitive arată însă diferențe foarte mari între ramurile economiei. Construcțiile au avut o contribuție pozitivă de +1,0 punct procentual, iar activitățile de comerț, transport, depozitare, hoteluri și restaurante au contribuit cu +1,1 puncte procentuale.
În sens contrar, agricultura a avut o contribuție de -0,8 puncte procentuale, iar industria de -2,8 puncte procentuale. Datele definitive au adus revizuiri substanțiale ale structurii PIB, inclusiv ca urmare a îmbunătățirilor metodologice și a revizuirii seriilor statistice.
Din perspectiva utilizării PIB, consumul gospodăriilor populației a continuat să reprezinte un factor important de creștere, cu o contribuție de +3,1 puncte procentuale, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuție negativă de -1,9 puncte procentuale, iar exportul net a redus creșterea PIB cu aproximativ 3 puncte procentuale.
2025: creșterea încetinește la numai 0,8%
Pentru anul 2025, datele semidefinitive publicate de INS indică un PIB de 1.929,93 miliarde lei, în prețuri curente, și o creștere reală de numai 0,8% față de 2024.
Estimarea a fost revizuită ușor în sus față de varianta provizorie, care indica o creștere de 0,7%, iar valoarea nominală a PIB a fost majorată cu aproximativ 0,7%.
Creșterea din 2025 a devenit însă mult mai concentrată. Construcțiile au contribuit cu +0,7 puncte procentuale, iar volumul activității acestui sector a crescut cu 6,9%. Informațiile și comunicațiile au contribuit cu +0,3 puncte procentuale, iar agricultura cu +0,2 puncte procentuale.
Industria nu a contribuit la creșterea PIB, volumul activității fiind practic stagnant, la 99,9% față de anul anterior. Comerțul, transporturile și HoReCa au avut o contribuție negativă de -0,1 puncte procentuale, iar activitățile profesionale, științifice, tehnice și serviciile administrative au redus PIB cu 0,3 puncte procentuale.
Investițiile au înlocuit treptat consumul ca principal sprijin pentru economie
Datele din 2025 indică și o schimbare relevantă pentru modelul de creștere economică.
Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor a avut o contribuție de doar +0,3 puncte procentuale, în timp ce formarea brută de capital fix a contribuit cu +0,9 puncte procentuale la creșterea PIB. Exportul net de bunuri și servicii a avut o contribuție negativă, de -0,4 puncte procentuale.
Prin urmare, după o perioadă în care consumul a reprezentat unul dintre principalii factori de creștere, datele arată o economie tot mai dependentă de investiții, construcții și absorbția fondurilor destinate dezvoltării.
2026: economia intră pe teritoriu negativ
Tendința de încetinire devine și mai evidentă în prima jumătate a anului 2026.
Conform datelor provizorii (2), în trimestrul II 2026 PIB-ul a stagnat față de trimestrul I, pe seria ajustată sezonier.
Comparativ cu trimestrul II 2025, economia a scăzut cu 0,2% pe seria brută și cu 1,9% pe seria ajustată sezonier. Pe seria brută, PIB-ul trimestrului II a fost estimat la aproximativ 501,1 miliarde lei.
Mai relevantă este evoluția primului semestru. În perioada ianuarie-iunie 2026, PIB-ul României a scăzut cu 0,6% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu primul semestru din 2025.
Față de prima variantă provizorie, INS a revizuit în sus cu 0,2 puncte procentuale dinamica PIB, însă acest lucru nu modifică imaginea generală: economia rămâne în contracție.
Industria și consumul trag economia în jos, construcțiile și investițiile o susțin
Structura PIB pentru primul semestru din 2026 accentuează divergențele dintre sectoare.
Industria a avut o contribuție de aproximativ -0,6 puncte procentuale, iar comerțul, transporturile, depozitarea, hotelurile și restaurantele de -0,9 puncte procentuale. Informațiile și comunicațiile au avut, de asemenea, o contribuție negativă.
Construcțiile reprezintă unul dintre principalele motoare pozitive, cu o contribuție de +1,2 puncte procentuale și cu un volum al activității cu peste 15% mai mare față de perioada de referință.
Diferența este și mai evidentă din perspectiva cererii: contribuția consumului final al gospodăriilor populației este negativă, de -1,9 puncte procentuale, în timp ce contribuția formării brute de capital fix a fost revizuită la +4,3 puncte procentuale.
Economia românească pare astfel să se mute de la un model susținut în mare măsură de consum către unul în care investițiile, infrastructura și construcțiile trebuie să compenseze slăbirea cererii interne. Numai că economia, ca orice mecanism construit de oameni, nu funcționează la nesfârșit dacă jumătate dintre rotițe trag în sens opus.
Florin Jianu: „Trecerea de la creștere economică la contracție trebuie să fie un semnal de alarmă”
„Datele pentru 2024, 2025 și prima jumătate a anului 2026 trebuie privite împreună. Am trecut de la o creștere economică de 1,1% în 2024 la numai 0,8% în 2025, iar în primul semestru din 2026 economia a intrat în contracție. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, această evoluție se vede direct în reducerea consumului, scăderea comenzilor și creșterea presiunii asupra lichidității. În același timp, datele arată foarte clar rolul investițiilor și al construcțiilor în susținerea economiei. România trebuie să accelereze investițiile publice și private, absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor din PNRR, dar și să ofere mediului de afaceri stabilitate fiscală și predictibilitate. Nu putem relansa economia prin noi poveri asupra companiilor care deja se confruntă cu o cerere în scădere. Avem nevoie de politici care să stimuleze producția, investițiile și competitivitatea IMM-urilor”, a declarat Florin Jianu, Președinte al IMM România.
IMM România: principala problemă nu este doar ritmul redus de creștere, ci structura acestuia
IMM România atrage atenția că succesiunea datelor pentru ultimii trei ani relevă o vulnerabilitate structurală a economiei.
În 2024, economia a crescut cu 1,1%. În 2025, ritmul s-a redus la 0,8%. În primul semestru din 2026, PIB-ul a trecut la -0,6%. În același timp, industria a pierdut teren, consumul populației s-a deteriorat, iar comerțul și serviciile destinate consumatorilor și întreprinderilor au început să resimtă tot mai puternic reducerea cererii.
IMM România consideră că perioada următoare trebuie să aibă ca priorități accelerarea investițiilor, utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile, stimularea producției interne, susținerea exporturilor și internaționalizării IMM-urilor, digitalizarea, accesul la finanțare și menținerea unui cadru fiscal predictibil.
Investițiile reprezintă în prezent unul dintre puținii factori care compensează slăbirea consumului și a unor sectoare productive. Menținerea acestui motor presupune însă continuitatea proiectelor de infrastructură, mobilizarea capitalului privat și evitarea unor măsuri fiscale care ar reduce suplimentar capacitatea companiilor de a investi.
