Propunerea premierului britanic, Boris Johnson, de a fi organizate alegeri anticipate pe 12 decembrie a fost respinsă, luni seara, de Camera Comunelor, transmite BBC.
Un număr de 299 de parlamentari au votat în favoarea alegerilor, 70 au votat împotrivă, iar restul s-au abţinut. Astfel, Boris Johnson nu a obţinut o majoritate de 2/3 din voturile parlamentarilor.
Respingerea nu este, însă, tocmai surpinzătoare, ţinând cont că nici Partidul Laburist şi nici cel Conservator nu stau foarte bine în sondaje. De altfel, propunerea lui Boris Johnson este destul de surpinzătoare, dat fiind faptul că există riscul ca propriul său partid să obţină mai puţine locuri în parlament decât are acum. Şi cu toate acestea, a solicitat organizarea de alegeri anticipate.
La nivel declarativ, motivul pentru care Boris Johnson dorește alegeri anticipate este pentru a grăbi producerea Brexitului. Eforturile lui în acest sens au fost serios încetinite de membri actuali ai Camerei Comunelor, care nu i-au permis să vină în faţa lor cu acordul de Brexit. În schimb, i-au cerut să transpună mai întâi prevederile acordului de Brexit în legislaţia britanică – un proces ce poate dura luni de zile.
În ciuda înfrângerii de luni, Boris Johnson a anunţat că va cere din nou organizarea de alegeri anticipate, doar că printr-un alt mecanism, unul care nu necesită o majoritate de 2/3 din voturile Camerei Comunelor. Dar şi în acel caz este puţin probabil să obţină suficiente voturi, întrucât chiar el a distrus majoritate propriului partid din Camera Comunelor, dând afară din partid 21 de parlamentari, în luna septembrie.
Cronologia evoluțiilor importante de anul acesta legate de Brexit
- 28 octombrie – Consiliul European aprobă amânarea Brexitului pentru data de 31 ianuarie 2020;
- 22 octombrie – Parlamentul britanic aprobă transpunerea acordului de Brexit în legislația națională;
- 17 octombrie – Boris Johnson și liderii UE au căzut de acord cu privire la un acord de Brexit
- 17 octombrie – Consiliul European a aprobat noul acord pentru Brexit și au adoptat o declarație politică privind relațiile viitoare
- 2 octombrie – Guvernul Boris Johnson înaintează Uniunii Europene o propunere de Brexit care, printre altele, ar duce la încălcarea „Acordului de la Belfast”;
- 24 septembrie – Instanţa Supremă britanică declară ilegală motivarea în baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
- 18 septembrie – Parlamentul European adoptă o rezoluţie prin care susţine o nouă amânare a Brexitului;
- 18 septembrie – Scoţia anunță un nou referendum pentru independență în cazul unui Brexit fără acord;
- 11 Septembrie – Curtea de Apel din Scoţia declară ilegală motivarea în baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fost atacată la Curtea Supremă;
- 9 septembrie – Camera Comunelor respinge și a doua solicitare a premierului Boris Johnson de a fi organizate alegeri anticipate și intră în vigoare suspendarea parlamentului britanic;
- 9 septembrie – Regina Elisabeta a II-a a promulgat legea care împiedică un Brexit fără acord
- 4 septembrie – Camera Comunelor respinge solicitarea premierului Boris Johnson de a fi organizate alegeri anticipate;
- 4 septembrie – Camera Comunelor aprobă o lege care împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
- 3 septembrie – Boris Johnson pierde majoritatea în Camera Comunelor;
- 28 august – Boris Johnson i-a cerut reginei Elisabeta a II-a să suspende Parlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
- 18 august – Guvernul Boris Johnson a abrogat Actul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
- 27 iulie – Boris Johnson devine prim-ministrul Marii Britanii;
- 26 mai – „Partidul Brexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
- 24 mai – Theresa May îşi anunță demisia din funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
- 10 aprilie – Uniunea Europeană amână Brexitul până la data de 31 octombrie 2019;
- 5 aprilie – Theresa May solicită Uniunii Europene o amânare a Brexitului până pe 30 iunie 2019;
- 3 aprilie – Parlamentul britanic o obligă pe Theresa May să asigure un Brexit „ordonat” (adică cu acord) sau să obţină o nouă amânare a Brexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord de Brexit;
- 1 aprilie – Parlamentul britanic dă voturi indicative negative cu privire la un referendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
- 29 martie – Parlamentul britanic respinge, pentru a treia oara, acordul de Brexit;
- 21 martie – Uniunea Europeană respinge propunerea Marii Britanii de amânare a Brexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei până pe 22 mai în situația în care va exista un acord;
- 20 martie – Premierul Theresa May solicită o prelungire a perioadei de Brexit până oe 30 iunie;
- 14 martie – Parlamentul britanic respinge ideea susţinerii unui al doilea referendum;
- 14 martie – Parlamentul britanic aprobă ideea amânării Brexitului;
- 13 martie – Parlamentul britanic se pronunţă împotriva unui Brexit fără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
- 12 martie – Parlamentul britanic respinge şi al doilea acord de Brexit;
- 14 februarie – Parlamentul britanic respinge primul acord de Brexit.
