Numărul companiilor care au intrat în insolvență în primele șase luni ale anului 2026, în România, a crescut cu 43,1%, a celor care au intrat în procedură de concordat preventiv a crescut cu 104%, iar falimentele au scăzut cu 42% față de aceeași perioadă a anului trecut. În total, în prima jumătate a anului 2026, 303 companii au intrat în proceduri colective, față de 217, adică cu 36,9% mai multe decât în aceeași perioadă a anului anterior – arată radiografia procedurilor de restructurare INFINEXA Insights, companie antreprenorială românească cu active de 400 milioane euro în administrare. Analiza nu include microîntreprinderile.
„Mai important decât creșterea de 40% a numărului de dosare de insolvență e că valoarea companiilor afectate a crescut și mai mult; vorbim despre firme cu active mai mari și cu mai mulți angajați decât media anilor trecuți. Practic, dificultatea nu doar se extinde, ci se mută spre companii cu greutate reală în economie, iar efectele unei insolvențe la acest nivel se resimt mult dincolo de firma în sine: în lanțul de furnizori, în piața muncii locală, în creditorii implicați”, a declarat Adrian Lotrean, fondator și CEO INFINEXA.
Valoarea activelor imobilizate ale companiilor aflate procedura insolvenței a crescut cu 216% în perioada analizată, de la 1,06 la 3,35 miliarde lei, în timp ce, societățile care au intrat în faliment au înregistrat o valoarea totală a activelor de 0,10 miliarde lei, în scădere cu 47,4% față de primul semestru al anului 2025.
Valoarea bunurilor imobilizate a scăzut și în privința companiilor aflate în procedura concordatului preventiv, cu 55,6%, de la 3,72 miliarde la 1.65 miliarde.
Majoritatea companiilor (224) care au intrat în proceduri colective (insolvență, concordat preventiv, acord de restructurare sau faliment simplificat) în primul semestru al anului 2026 activează în cinci sectoare economice: comerț, construcții, industrie prelucrătoare, agricultură și transport. Astfel, 70 de companii din comerț, cu active totale de aproape 1 miliard de lei, cu peste 5 miliarde de lei cifra de afaceri totală și care însumează 1663 de angajați se află pe rolul instanțelor pentru a încerca să salveze sau să închidă afacerea.
Clasamentul este dominat de comerț (70) și construcții (64), ambele operând cu marje subțiri, dependență de capitalul de lucru și de creditul furnizorilor și având o sensibilitate imediată la orice contracție a consumului. Profilul dificultății în cadrul acestor două sectoare relevă companii ușoare în active și grele în obligații curente, iar acest profil le aduce recurent în fața instanței mai degrabă prin frecvență decât prin greutate.
Industria prelucrătoare nu domină prin frecvență, dar concentrează cea mai mare valoare de active imobilizate din întregul semestru (1,66 miliarde de lei), iar această greutate este covârșitoare în seama unei singure companii, procesator de carne de pasăre, aflat în concordat preventiv. În momentul deschiderii procedurii, cumula 989 de milioane de lei active imobilizate, 1,09 miliarde de lei cifră de afaceri și 1.848 de angajați. Restul industriei prelucrătoare coboară la circa 675 de milioane de lei și trece sub industria agricolă în clasamentul industriilor în dificultate. De altfel, un alt aspect relevant al dificultății în industria prelucrătoare este că, în top 10 companii după valoarea activelor, șase aparțin procesării alimentare.
În prima jumătate a anului 2025, agricultura a generat 12 proceduri colective, cu active imobilizate cumulate de 80 de milioane de lei, reprezentând poate o prezență marginală în tablou. În aceeași perioadă a anului 2026, cifrele au crescut: 44 de proceduri care conțin active imobilizate cumulate de 1,24 miliarde de lei. Numărul dosarelor s-a multiplicat de aproape patru ori, iar valoarea activelor implicate de peste cincisprezece ori, transformând agricultura într-unul dintre cele mai grele sectoare ale semestrului. Adrian Lotrean: “Așa cum am arătat anterior, șocurile pe care le-a încasat industria au erodat treptat bilanțurile, care ajung, abia după câteva luni, în fața instanței. Agricultura nu a intrat în criză în 2026, însă abia acum a devenit vizibilă în registrele tribunalelor. Numărul dosarelor nu anunță o criză viitoare, ci confirmă una deja consumată la nivelul fundamentelor financiare.”
Radiografia INFINEXA subliniază și un paradox fiscal care nu e de neglijat. Companiile care ies cu succes dintr-o reorganizare judiciară pot ajunge, în câteva săptămâni, înapoi în dificultate, din cauză că reducerea datoriilor e taxată ca venit impozabil, deși, în realitate, nu aduce niciun leu efectiv în cont. Obținută tocmai prin reorganizare, reducerea datoriilor este calificată de organul fiscal drept profit impozabil, iar compania primește o creanță bugetară reprezentând impozit pe profit (cota de 16%, art. 17 din Codul fiscal) aferent unui „câștig” fals. Această nouă datorie impusă companiei, integral și dintr-o dată, este calificată drept o amenințare la adresa continuității afacerii iar autorii radiografiei INFINEXA atrag atenția că o soluție legislativă în acest sens e vitală pentru oportunitatea reală de redresare a companiilor.
