Studiu Coface
Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de insolvențe, de 17,8%. În schimb, Croația a înregistrat o scădere de 18,6% a cazurilor de insolvență în 2025.
Deși cifrele generale privind insolvențele din Europa Centrală și de Est s-au stabilizat în ansamblu în 2025, cel mai recent studiu Coface privind insolvențele din Europa Centrală și de Est relevă o realitate mult mai fragmentată, cu divergențe marcante între țări și sectoare, determinate din ce în ce mai mult de condiții macroeconomice divergente.
Concluzii cheie:
- Insolvențele sunt stabile (+0,26%), dar puternic fragmentate
- Polonia a înregistrat cea mai puternică creștere de 17,8%
- Industria prelucrătoare, construcțiile și transporturile se confruntă cu cea mai mare creștere a insolvențelor
La nivel regional, procedurile de insolvență au crescut cu doar 0,26% în 2025, de la 46.043 în 2024 la 46.161 în 2025. Inflația s-a atenuat, ratele dobânzilor au început să scadă, piețele energetice s-au îmbunătățit și presiunea salarială a scăzut, oferind o ușurare parțială marjelor corporative. Cu toate acestea, îmbunătățirile nu s-au tradus într-o redresare uniformă pentru companiile din întreaga regiune.
„Cifrele generale sugerează o stabilizare, dar realitatea de fond este mult mai complexă”, a declarat Mateusz Dadej, Regional Economist Coface. „Diferențele dintre țări se adâncesc, iar dinamica insolvențelor este influențată din ce în ce mai mult de factori naționali, precum cadrele de reglementare, politica fiscală și expunerea la cererea externă.”
Divergențele la nivel de țări domină imaginea regională
La nivel național, în 2025 au apărut trei tipare distincte în întreaga regiune. Evoluțiile diferă semnificativ în Europa Centrală și de Est, unele economii înregistrând scăderi de două cifre, în timp ce altele au înregistrat creșteri la fel de abrupte.
Polonia a înregistrat cea mai puternică creștere, insolvențele crescând cu +17,8%, reflectând în mare măsură utilizarea tot mai extinsă a procedurilor de restructurare, mai degrabă decât o deteriorare bruscă a activității comerciale. Slovenia (+12,9%), Serbia (+9,6%), Republica Cehă (+8,7%) și România (+3,8%) au înregistrat, de asemenea, niveluri ridicate ale numărului de insolvențe, determinate de o combinație de înăsprire fiscală, incertitudine politică, cerere externă slabă și deteriorarea comportamentului de plată.
În schimb, Croația (-18,6%), Slovacia (-14,5%), Lituania (-13%), Letonia (-7,4%), Ungaria (-6,6 %) și Bulgaria (-6,2 %) au înregistrat scăderi semnificative, ceea ce indică o normalizare treptată după creșterile anterioare legate de criza energetică, modificările legislative și eliminarea măsurilor excepționale din perioada pandemiei.
Estonia (+1,1%) a rămas, în general, stabilă, ilustrând modul în care reziliența națională aparentă poate ascunde în continuare presiuni specifice sectoriale.
Presiuni persistente în sectoarele ciclice
Privite dintr-o perspectivă sectorială, tendințele insolvențelor au fost mai consistente în întreaga regiune. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în industria prelucrătoare, construcții și transporturi, reflectând sensibilitatea acestora la condițiile de finanțare și la fluctuațiile cererii externe. Deși ratele mai mici ale dobânzilor și scăderea inflației au oferit o oarecare ușurare, puterea mai slabă a prețurilor și impactul întârziat al șocurilor de cost anterioare au continuat să exercite presiune asupra lichidității, în special pentru firmele mai mici.
Perspective pentru 2026: Volatilitatea energiei remodelează mediul de risc
Privind în perspectivă, este puțin probabil ca orice stabilizare aparentă să dureze în 2026. Coface se așteaptă ca riscurile de insolvență din Europa Centrală și de Est să se intensifice în 2026, pe măsură ce un nou șoc energetic afectează atât gospodăriile, cât și corporațiile. O creștere bruscă a prețurilor petrolului și gazelor naturale se reflectă deja în costuri mai mari ale factorilor de producție, comprimând marjele și forțând companiile să absoarbă sau să transfere cheltuielile în creștere într-un context în care cererea rămâne fragilă. În calitate de importator net de materii prime energetice, regiunea rămâne deosebit de expusă.
Măsurile de atenuare, precum plafonarea prețurilor la combustibili sau reducerile de impozite, pot oferi o ușurare pe termen scurt pentru bugetele gospodăriilor. Cu toate acestea, ele vin cu prețul unei presiuni fiscale mai mari și al unor riscuri potențiale pentru securitatea aprovizionării. În același timp, creșterea insolvențelor în Germania, cel mai important partener comercial al regiunii CEE, sporește pericolul efectelor de propagare prin intermediul legăturilor comerciale și ale lanțului de aprovizionare.
„Se întrevăd factori favorabili, inclusiv absorbția accelerată a fondurilor UE și o cerere externă mai puternică în a doua jumătate a anului 2026”, a declarat Jarosław Jaworski, Regional CEO. „Cu toate acestea, este puțin probabil ca aceste aspecte pozitive să compenseze pe deplin volatilitatea energetică și riscurile externe. Pe măsură ce mediul de operare devine din nou mai dificil, companiile trebuie să se concentreze pe gestionarea lichidităților, controlul costurilor și riscul de contrapartidă.”
“O analiză mai atentă a cazurilor de insolvență cu valori de peste 1 milion de euro arată că la data de 1 ianuarie 2025, 18% dintre companiile afectate se confruntaseră deja cu unele dificultăți financiare, în timp ce 17% au înregistrat întârzieri la plată semnificative încă din anii anteriori intrării în insolvență. Fie că gestionează expunerea la risc de credit sau își protejează lanțul de aprovizionare, avertismentele timpurii și informațiile în timp real pot constitui un instrument extrem de util pentru companii,” a adăugat Matei Mihăilescu, Business Information Director Coface CEE.
Potrivit estimărilor insolvențele ar urma să crească în Europa Centrală și de Est în 2026, pe măsură ce presiunile reînnoite asupra costurilor, dependențele externe și incertitudinea politicilor economice pun la încercare reziliența companiilor în întreaga regiune.
