Garanţia medie acordată anul acesta de către Fondul de Garantare persoanelor care s-au împrumutat prin programul Prima Casă a fost mai mare decât cea de anul trecut. Acest lucru înseamnă că apartamentele au fost mai scumpe anul acesta decât anul trecut.
Programul Prima Casă continuă şi în a doua parte a anului. Până la finele lunii iulie se utilizase 70% din plafonul alocat pe acest program în anul 2019. Directoarea Filialei doljene a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), Mihaela Bărbulescu, a precizat că până la mijlocul lunii august, nicio bancă înscrisă în program nu terminase plafonul alocat pe Prima Casă. Numărul de beneficiari de anul acesta a fost în uşoară creştere faţă de anul trecut. Analiza s-a efectuat pe aceeaşi perioadă, în cei doi ani comparaţi.
Apartamentele s-au scumpit în 2019
Valoarea finanţării medii pe Prima Casă este în creştere. Ceea ce înseamnă că apartamentele sunt mai scumpe în 2019 faţă de anul trecut. În medie, finanţarea de anul acesta pe Prima că a fost cu 14.000 de lei mai mare decât cea de anul trecut.
„Finanţarea medie în lei este de 144.332 de lei pe totalul programului (din 2009 până în 2019 – n.r.), iar avansul mediu în regiunea Sud-Vest este de 11%. Durata medie a acordării unei garanţii pe tot programul, din 2009 până acum este de 318 luni. Finanţarea medie în Oltenia în 2018 a fost de 180.054 lei, iar finanţarea medie pe anul 2019, pe perioada ianuarie-iunie a fost de 194.650 de lei. Se observă, astfel, o creştere a finanţării medii. De asemenea, valoarera avansului mediu plătit în 2018, în regiunea Oltenia, a fost de 12%. În 2019 a fost 11%. Durata medie a unei finanţări, respectiv a unei garanţii, diferă de la un an la altul. Dacă în 2018 era de 312 luni, în 2019 este 315 luni”, a precizat Mihaela Bărbulescu.
Gradul de îndatorare de 45% nu i-a speriat pe beneficiari
După ce BNR a stabilit că gradul de îndatorare pe Prima Casă să scadă la 45% din veniturile realizate, persoanele care şi-au dorit un credit prin program au făcut un artificiu. Au preferat să dea un avans mai mare decât cel stabilit prin program (de 5%). Au procedat aşa pentru a se încadra în continuare în condiţiile de eligibilitate pe Prima Casă.
De regulă, persoanele care plătesc un avans mai mare de 5% dispun de acei bani în plus şi vor să contracteze creditul pe o perioadă mai mică de timp.
Mai sunt şi cazuri în care, pentru a beneficia de programul Prima Casă persoanele interesate preferă să dea un avans mai mare. Unii procedează astfel, pentru a plăti o rată mai mică. Dacă dispun de disponibilităţi băneşti economisite, cei care se împrumută pentru o locuinţă îşi permit un avans de peste 5%, cât este avansul minim acceptat în program.
ROBOR sau indicele IRCC?
Anul acesta, noul indice IRCC a înlocuit ROBOR la calculul dobânzii din noile credite acordate în 2019. Creşterea ROBOR i-a speriat pe unii beneficiari. Însă şi instabilitatea IRCC a creat discuţii în rândul populaţiei.
Din punct de vedere al programului Prima Casă, legiuitorul i-a lăsat beneficiarului posibilitatea să aleagă. Persoana care se împrumută prin Prima Casă poate să opteze pentru ce indice doreşte în formula de calcul a dobânzii. Fie optează pentru ROBOR+2%, fie pentru IRCC+2%.
În ciuda schimbărilor legislative legate de gradul de îndatorare de numai 45% din veniturile totale ale beneficiarilor, numărul de solicitanţi pe Prima Casă este în creştere. În ciuda schimbării indicelui de calcul din formula dobânzii, populaţia a nu a capitulat. „A fost o perioadă în care stagnase cererea pentru Prima Casă, în momentul în care s-a trecut de la indicele ROBOR la indicele IRCC.
Oamenii nu ştiau cum va fi cu acest indice şi nici băncile nu ştiau cum să procedeze, până când s-a reglementat. Ulterior acelei perioade, cererea pentru Prima Casă s-a reluat”, a spus directoarea executivă a Filialei doljene a FNGCIMM.
Cei care au credite mai vechi prin Prima Casă rămăseseră cu indicele ROBOR în formula de calcul a dobânzii. Lor nu li se aplica noul indice IRCC.
