Analiză RoEM-UBB FSEGA
Pe fondul suprapunerii crizelor globale cu instabilitatea politică internă, economia României riscă să intre în acest an într-o recesiune moderată, sunt de părere specialiștii RoEM-UBB FSEGA, care estimează o scădere a PIB-ului de 0,5%. Cu toate acestea, economiștii RoEM consideră că există premise pentru o revenire graduală a economiei: o eventuală stabilizarea a scenei politice ar putea ajuta la relansarea creșterii economice, de aceea estimările pentru 2027 rămân pozitive și indică o creștere a PIB-ului României de 2,2%.
„Economia globală și cea europeană traversează o perioadă dificilă, marcată de suprapunerea mai multor crize – de la războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, până la criza energetică și presiunile inflaționiste. Împreună, acestea creează presiuni majore asupra tuturor economiilor naționale, iar pentru o țară strâns legată de economia mondială și, mai ales, de cea europeană, menținerea stabilității interne devine esențială. Neputând influența în mod semnificativ fenomenele globale, are nevoie de o stabilitate internă cât mai sigură pentru a rămâne cât mai rezilientă economic și a gestiona efectele multiplelor crize mondiale”, explică Csaba Bálint, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.
În această perioadă, România se confruntă cu o accentuată instabilitate și polarizare politică, care a culminat cu depunerea și adoptarea moțiunii de cenzură în Parlament și demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026. În astfel de contexte, incertitudinea politică nu este doar o problemă a clasei politice, ci se transmite rapid în economie, afectând încrederea investitorilor, amânând deciziile de investiții și amplificând volatilitatea piețelor financiare. De asemenea, această situație complică suplimentar gestionarea deficitului bugetar și implementarea reformelor necesare.
„Primele efecte au apărut imediat după anunțarea intenției de depunere a moțiunii de cenzură, când cursul euro a crescut semnificativ, atingând, în doar câteva zile, un maxim istoric de 5,27 lei. Tensiunile s-au transmis rapid și către piața finanțării datoriei publice: costurile de împrumut ale statului au crescut, spreadurile CDS s-au majorat, indicând o percepție accentuată a riscului suveran, iar perspectiva unei eventuale retrogradări a ratingului României în categoria «junk» de către agențiile de rating rămâne un risc imediat. În aceste condiții, finanțarea deficitului devine mai costisitoare, iar apetitul investitorilor pentru obligațiunile de stat poate scădea, amplificând presiunile asupra stabilității financiare și bugetare a României”, spune Béla-Gergely Rácz, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.
Totodată, consideră specialiștii RoE-UBB FSEGA, efectele instabilității politice riscă să fie mult mai persistente și să se reflecte în cele din urmă într-o deteriorare a performanței economice a țării. Astfel, echipa RoEM-UBB FSEGA își revizuiește semnificativ prognoza privind evoluția PIB-ului României în 2026, anticipând, pentru prima dată în acest an, o valoare negativă, respectiv o contracție economică.
La începutul anului, echipa RoEM-UBB FSEGA estima pentru 2026 o ușoară creștere economică de 0,8%, susținută în principal de o îmbunătățire graduală a indicatorilor macroeconomici în a doua parte a acestui an. Scenariul avea în vedere diminuarea efectelor măsurilor de austeritate, continuarea consolidării fiscale, procesul de dezinflație și accelerarea utilizării fondurilor europene, după un debut economic mai slab în primul semestru. Prima revizuire a prognozei a avut loc odată cu izbucnirea conflictului militar din Iran, când estimarea de creștere economică a fost redusă la 0,4%, pentru ca, la doar câteva săptămâni, aceasta să fie ajustată din nou, la 0,2%.
„Având în vedere contextul global și instabilitatea politică internă din România, noua noastră prognoză indică o scădere a PIB-ului de 0,5%, ceea ce ar corespunde unei recesiuni economice moderate pentru întregul an 2026. Dar, în ciuda acestui scenariu, există totuși motive de optimism temperat. Pe termen mai lung, există potențial de stabilizare a economiei: temperarea inflației ar putea conduce la redresarea puterii de cumpărare și a consumului intern, efectele măsurilor fiscale s-ar putea estompa treptat, iar mediul de afaceri s-ar putea adapta noilor realități economice. Totodată, în ipoteza în care România își continuă procesul de consolidare fiscală în mod consecvent, încrederea investitorilor s-ar putea consolida, iar condițiile de finanțare a datoriei publice s-ar putea normaliza. Aceste evoluții ar putea crea premise favorabile pentru relansarea creșterii economice. În acest context, estimarea noastră pentru anul 2027 rămâne pozitivă, prognoza indicând o creștere a PIB-ului României de 2,2%”, concluzionează Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.
