Curierul Național te ține la curent cu evenimentele acestor zile istorice, marcate de vizita Papei Francisc în România.
Peste 100.000 de oameni îl așteaptă pe Papa Francisc la Blaj
Ora 12.30 Mulțimea adunată la Blaj rostește Crezul.
Ora 12.00 Papa Francisc a susținut o predică, după care toată lumea a păstrat un moment de reculegere.
Ora 11.50 Slujba de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici s-a încheiat. Începe Sfânta Liturghie, condusă de Suveranul Pontif. În timpul Sfintei Liturghii, Suveranul Pontif i-a pomenit pe cei șapte episcopi martiri.
Ora 11.15 A început slujba de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici care au murit în urma prigoanei regimului comunist.
Ora 10:55 – Suveranul Pontif a ajuns pe Câmpia Libertății. A fost transferat în papa-mobil și trece printre oamenii prezenți la eveniment.
Papa Francisc îşi încheie astăzi pelerinajul în România. Suveranul Pontif merge la Blaj acolo unde vor avea loc şi momentele culminante ale periplului Sfântului Părinte prin ţara noastră. Papa Francisc va beatifica, pe Câmpia Libertăţii, şapte episcopi greco-catolici care au murit în urma prigoanei regimului comunist. Mii de pelerini au ajuns deja la Blaj pentru a asista la slujba oficiată de Suveranul Pontif.
La eveniment sunt prezenți președintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă și alți politicieni.
Papa Francisc, discurs emoționant la Iași. La fel ca Papa Ioan Paul, vede România ca „grădina Maicii Domnului”
Papa Francisc a început discursul în fața celor 140.000 de oameni din Piața Palatului Culturii din Iași în limba română, a citat din Mihai Eminescu și a spus că într-adevăr, România este „grădina Maicii Domnului”.
Papa Francisc: „Într-adevăr, România este „grădina Maicii Domnului” pentru că ea este o mamă care cultivă visurile fiilor, care le păzește speranțele, care aduce bucuria în casă. „Este o Mamă duioasă și concretă, care are grijă de noi. Voi sunteți comunitatea vie și înfloritoare, plină de speranță, pe care o putem oferi Mamei. Ei să-i consacrăm viitorul tinerilor, al familiilor și al Bisericii”.
Discursul integral al Papei Francisc:
„Dragi fraţi şi surori, bună seara!
Aici, împreună cu voi, se simte căldura de a fi în familie, înconjuraţi de cei mici şi de cei mari.
Este uşor, văzându-vă şi auzindu-vă, să te simţi acasă. Papa se simte acasă între voi. Vă mulţumesc pentru călduroasa voastră primire şi pentru mărturiile pe care mi le-aţi dăruit. Mons. Petru, ca un bun şi mândru tată de familie, prezentându-vă, v-a îmbrăţişat pe toţi cu cuvintele sale, şi ai confirmat-o tu, Eduard (n.r – un tânăr care a rosit un discurs înaintea mesajului său), când ne spuneai că această întâlnire nu vrea să fie doar pentru tineri, sau doar pentru adulţi, sau pentru alţii, dar aţi dorit ca „în această seară să fie împreună cu noi părinţii noştri şi bunicii noştri”.
Astăzi, pe aceste meleaguri, este ziua copilului. Să-i salutăm cu aplauze puternice! Aş vrea ca primul lucru pe care-l facem să fie acela de a ne ruga pentru ei: să-i cerem Preacuratei să-i protejeze cu mantia sa. Isus i-a pus în mijlocul apostolilor săi; şi noi vrem să-i punem în mijloc şi să reafirmăm angajarea noastră de a-i iubi cu aceeaşi iubire cu care i-a iubit Domnul, angajându-ne să le dăruim dreptul la viitor.
Mă bucur să ştiu că în această piaţă se află chipul familiei lui Dumnezeu care-i îmbrăţişează pe copii, pe tineri, pe soţi, pe persoanele consacrate, pe bătrânii români din diferite regiuni şi de diferite tradiţii, precum şi pe cei din Moldova, cei veniţi de dincolo de Prut, pe credincioşii ceangăi şi cei de limbă poloneză şi rusă. Duhul Sfânt ne convoacă pe toţi şi ne ajută să descoperim frumuseţea de a sta împreună, de a ne putea întâlni pentru a merge împreună. Fiecare cu limba sa şi cu tradiţia proprie, dar toţi fericiţi de a ne întâlni ca fraţii. Cu acea bucurie pe care o împărtăşeau Elisabeta şi Ioan, cu cei unsprezece fii ai lor, toţi diferiţi, sosiţi din locuri diferite, dar care „astăzi s-au reunit toţi, aşa cum odată, în fiecare duminică dimineaţa, luau toţi drumul spre biserică”. Fericirea părinţilor de a-i vedea pe toţi fiii reuniţi. Cu siguranţă, astăzi în cer se face sărbătoare, văzând atâţia fii care au decis să stea împreună.
Are loc aici experienţa unor noi Rusalii, aşa cum am ascultat în lectura proclamată. Unde Duhul Sfânt îmbrăţişează diferenţele dintre noi şi ne dăruieşte puterea de a deschide drumuri de speranţă dând ce-i mai bun din noi; este acelaşi drum pe care l-au început Apostolii acum două mii de ani, fiind astăzi rândul nostru să dăm mărturie şi să ne decidem să semănăm. Nu putem aştepta s-o facă alţii; este rândul nostru.
Este dificil să mergem împreună, nu-i aşa? Este un dar pe care trebuie să-l cerem, o lucrare artizanală pe care suntem chemaţi să o săvârşim şi un dar frumos, totodată, pe care trebuie să-l transmitem. Dar de unde să începem?
Aş vrea să fur di nou cuvintele acestor bunici: Elisabeta şi Ioan. Este frumos să se vadă cum iubirea prinde rădăcini cu devotament şi angajare, muncă şi rugăciune. Iubirea a prins rădăcini în voi şi a dat roade. Aşa cum spune profetul Ioel, când tinerii şi bătrânii se întâlnesc, bunicilor nu le mai este teamă să viseze (cf. Il 3,1). Iar visul vostru a fost acesta: „Visăm ca ei să-şi poată construi viitorul, fără să uite de unde au plecat. Visăm ca întreg poporul nostru să nu uite de rădăcinile sale”.
Voi priviţi la viitor şi deschideţi ziua de mâine pentru fiii voştri, pentru nepoţii voştri, pentru poporul vostru, oferind ce-i mai bun din ceea ce aţi învăţat pe drumul vieţii voastre: ca ei să nu uite de unde au plecat. Oriunde vor merge, orice vor face, să nu-şi uite rădăcinile. Este acelaşi vis, aceeaşi recomandare pe care Sfântul Paul o face lui Timotei: să menţină vie credinţa primită de la mama sa şi de la bunica sa (cf. 2 Tim 10,5-7). Pe măsură ce creşti – în toate privinţele: că devii puternic, mare, că îţi faci chiar un nume – să nu uiţi lucrurile frumoase şi preţioase pe care le-ai învăţat în familie. Aceasta este înţelepciunea pe care o dobândeşti cu trecerea anilor: odată ce creşti, să nu uiţi de mama ta şi de bunica ta şi de acea credinţă simplă şi robustă care le caracteriza şi le dădea putere şi perseverenţă pentru a merge mai departe, fără a se descuraja.
Suntem invitaţi acum să mulţumim şi să reaprindem generozitatea, curajul şi credinţa autentică, fără interese, „făcută în casă”, care trece neobservată, dar puţin câte puţin înfăptuieşte Împărăţia lui Dumnezeu.
Cu siguranţă, credinţa „nu este cotată la bursă”, nu se vinde şi, cum ne amintea Eduard, poate părea că „nu foloseşte la nimic”.
Însă credinţa este un dar care menţine vie o certitudine profundă şi frumoasă: apartenenţa noastră în calitate de fii, şi de fii iubiţi de Dumnezeu. Dumnezeu ne iubeşte cu iubire de Tată. Fiecare viaţă, fiecare dintre noi îi aparţine. Este o apartenenţă ca fii, dar şi ca nepoţi, ca soţi, ca bunici, ca prieteni, ca vecini; o apartenenţă în calitate de fraţi între noi. Cel rău divizează, dispersează, separă şi creează discordie, seamănă neîncredere. Vrea să trăim „distanţi” de ceilalţi şi de noi
înşine. Duhul Sfânt, dimpotrivă, ne aminteşte că nu suntem fiinţe anonime, abstracte, fiinţe fără chip, fără istorie, fără identitate. Nu suntem fiinţe goale şi nici superficiale.
Există o reţea spirituală foarte puternică care ne uneşte, ne „conectează”, ne susţine şi care este mai puternică decât orice alt tip de conexiune. Sunt rădăcinile noastre: conştiinţa că aparţinem unii altora, că viaţa fiecăruia este ancorată în viaţa celorlalţi.
„Tinerii înfloresc când se simt iubiţi”, spunea Eduard. Toţi înflorim când ne simţim iubiţi. Pentru că iubirea prinde rădăcini şi ne cheamă să ne înfigem aceste rădăcini în viaţa celorlalţi. Aşa cum ne spun acele frumoase cuvinte ale poetului vostru naţional, care îi dorea dulcii sale Românii: „fiii tăi trăiască numai în frăţie ca a nopţii stele” Noi aparţinem unii altora, iar fericirea noastră personală se realizează făcându-i fericiţi pe ceilalţi. Toate celelalte sunt poveşti.
Pentru a merge împreună acolo unde eşti, să nu uiţi de ceea ce ai învăţat în familie.
Acest lucru mi-a amintit de profeţia unui sfânt eremit al acestor ţinuturi. Într-o zi călugărul Galaction Ilie de la Mânăstirea Sihăstria, mergând cu oile la munte, s-a întâlnit cu un eremit sfânt pe carel cunoştea şi îl întrebă: „Spune-mi, părinte, când va fi sfârşitul lumii?”. Şi venerabilul eremit, suspinând din inima sa, spuse: „Părinte Galaction, ştii când va fi sfârşitul lumii? Când nu va mai fi cărare de la vecin la vecin! Adică, atunci când nu va mai fi dragoste şi înţelegere creştinească între fraţi, între rude, între creştini şi între popoare! Atunci când nu se vor mai iubi oamenii deloc, cu adevărat, va fi sfârşitul lumii. Căci fără iubire şi fără Dumnezeu nu pot să mai trăiască oamenii pe pământ!”
Viaţa începe să se stingă şi să putrezească, inima noastră încetează să mai bată şi se usucă, bătrânii nu vor mai visa şi tinerii nu vor mai profetiza când nu va mai fi cărare de la vecin la vecin … căci fără iubire şi fără Dumnezeu omul nu mai poate trăi pe pământ.
Eduard ne spunea că el, ca şi mulţi alţii din Ţara sa, încearcă să-şi trăiască credinţa în mijlocul multor provocări. Într-adevăr sunt multe provocări care ne pot descuraja şi ne pot face să ne închidem în noi înşine. Nu o putem nega, nu putem să acţionăm ca şi cum n-ar fi nimic. Dificultăţile există şi sunt evidente. Dar aceasta nu poate să ne facă să pierdem din vedere că credinţa ne dăruieşte cea mai mare dintre provocări: aceea că, departe de a te închide sau de a te izola, credinţa face să germineze ce-i mai bun din fiecare.
Domnul e primul care ne lansează provocarea şi care ne spune că ce-i mai rău vine atunci când „nu mai este cărare de la vecin la vecin”, când vedem mai multe tranşee decât drumuri. Domnul ne dăruieşte un cântec mai puternic decât toate sirenele care vor să paralizeze drumul nostru. Şi o face în acelaşi fel: intonează un cântec mai frumos şi mai atrăgător.
Domnul ne dăruieşte tuturor o vocaţie care este o provocare, pentru a ne face să descoperim talanţii şi capacităţile cu care suntem înzestraţi şi pe care să le punem în slujba celorlalţi. Ne cere să ne folosim de libertatea noastră ca o libertate de alegere, să spunem „da” unui plan de iubire, unui chip, unei priviri. Aceasta este o libertate mult mai mare decât aceea de a putea să consumăm şi să cumpărăm lucruri. O vocaţie care ne pune în mişcare, ne face să distrugem tranşeele şi să deschidem drumuri care ne amintesc de acea apartenenţă în calitate de fii şi de fraţi.
Din această capitală istorică şi culturală a Ţării se pleca împreună – în Evul Mediu – ca pelerini, pe Calea Transilvaniei, spre Santiago de Compostela. Astăzi aici trăiesc mulţi studenţi din diferite părţi ale lumii. Îmi amintesc de o întâlnire virtuală, pe care am avut-o în martie, cu Scholas Occurentes, în care îmi spuneau că acest oraş, anul acesta, este capitala naţională a tineretului. Două elemente foarte bune: un oraş care, din punct de vedere istoric, ştie să se deschidă şi să înceapă noi procese; un oraş care ştie să găzduiască tineri proveniţi din diferite părţi ale lumii, aşa cum este acum. Două caracteristici care ne amintesc de potenţialul pe care îl aveţi şi de marea misiune pe care o puteţi desfăşura: să deschideţi drumuri pentru a merge împreună şi pentru a duce mai departe acel vis care este profeţia: fără iubire şi fără Dumnezeu nici un om nu poate trăi pe pământ.
De aici, astăzi, pot să mai pornească alte noi drumuri de viitor spre Europa şi spre multe alte locuri din lume. Pelerini ai secolului XXI, capabili de o nouă imaginaţie a legăturilor care ne unesc.
Însă nu este vorba de a crea mari programe şi proiecte, dar de a lăsa să crească credinţa. Aşa cum vă spuneam la început: credinţa nu se transmite doar prin cuvinte, dar şi cu gesturi, priviri, mângâieri ca acelea ale mamelor noastre, ale bunicilor noastre; cu gustul lucrurilor pe care le-am învăţat acasă, într-un mod simplu şi genuin. Acolo unde este mult zgomot, să ştim să ascultăm; unde este confuzie, să ştim să inspirăm armonie; unde totul se îmbracă în ambiguitate, să putem aduce claritate; unde este excluziune, să aducem împărtăşire; în mijlocul senzaţionalismului, în mijlocul mesajelor şi veştilor rapide, să avem grijă de integritatea celorlalţi; în mijlocul agresivităţii, să dăm prioritate păcii; în mijlocul falsităţii, să aducem adevărul; în toate, în toate să privilegiem deschiderea drumurilor ce ne fac să simţim apartenenţa noastră ca fii şi ca fraţi.
România este „grădina Maicii Domnului”, şi în această întâlnire am putut să-mi dau seama de aceasta, pentru că ea este o Mamă care cultivă visurile fiilor, care le păzeşte speranţele, care aduce bucuria în casă. Este o Mamă duioasă şi concretă, care are grijă de noi. Voi sunteţi comunitatea vie şi înfloritoare, plină de speranţă, pe care o putem oferi Mamei. Ei să-i consacrăm viitorul tinerilor, al familiilor şi al Bisericii.”
84.000 de oameni participă la Sfânta Liturghie de la Șumuleu Ciuc
11:20 – a început Sfânta Liturghie oficiată de Papa.
11:12 – Papa Francisc a fost transferat în papamobil, de data aceasta un automobil Dacia Duster alb și salută mulțimea. Credincioșii prezenți intonează imnul papal.
La Șumuleu Ciuc este prezent și președintele Ungariei, au ajuns și premierul Dăncilă și mai mulți miniștri.
11:00 – Suveranul Pontif se află în drum spre platoul Șumuleu Ciuc unde va oficia o Sfântă Liturghie. Zeci de mii de oameni îl așteaptă de ore bune.
Mii de oameni l-au așteptat pe Papă în ploaia torențială
Suveranul Pontif a traversat cu papamobilul piaţa George Enescu unde a fost întâmpinat de zeci de mii de români care l-au ovaţionat şi aplaudat.
În ciuda ploii puternice, românii au ales să rămână pentru a îl vedea pe Papa Francisc, iar acesta le-a răspuns cu un zâmbet şi i-a binecuvântat.
Papa Francisc a oficiat Liturghia la Catedrala Catolică Sfântul Iosif
Papa Francisc a urcat pentru prima dată în papamobilul pentru vizita Suveranului Pontif în România. Acesta se îndreaptă de la Catedrala Mântuirii Neamului către Catedrala Catolică Sfântul Iosif.
Câteva zeci de mii de oameni se află în stradă pentru a îl vedea. De asemenea, aproximativ 1.000 de persoane se vor afla în Catedrala Sfântul Iosif.
Rugăciunea „Tatăl Nostru”, rostită de Suveranul Pontif la Catedrala Neamului
Papa Francisc a ținut un discurs la ceremonia din Catedrala Mântuirii Neamului, în care și-a exprimat „mulțumirea și emoția pentru că mă aflu în acest templu sfânt care ne adună în unitate”. Capul bisericii Catolice a rostit la finalul declarației rugăciunea „Tatăl Nostru”.
De asemenea, Patriarhul Daniel a rostit un discurs în Catedrala Mântuirii Neamului. Patriarhul transmite recunoștința diasporei ortodoxe românești față de Papa Francisc: „Vă adresăm salutul pascal „Hristos a înviat!” şi vă primim astăzi în această nouă Catedrală a Bisericii Ortodoxe Române, pe care Sanctitatea Voastră a dorit personal să o viziteze. Vă mulţumim pentru sprijinul pe care îl acordaţi constant credincioşilor ortodocşi români din Italia şi din alte ţări, unde Biserica Romano-catolică a pus la dispoziţia comunităţilor ortodoxe româneşti 426 lăcaşuri de cult, 306 în Italia şi 120 în alte ţări din Europa Occidentală.”
Ce cadouri a primit Papa de la cuplul prezidențial
Papa a primit mai multe cadouri de la cuplul prezidențial, covor / „scoarță” – Oltenia, brâu brodat cu mărgele – Transilvania, brâu tricolor cu specific național, ștergar – Muntenia, tipar pentru caș – Moldova, ouă încondeiate – Bucovina, ceramică de Horezu – Oltenia, cavalul – Moldova, icoana Înălțării Domnului, miere de salcâm – Transilvania, magiun de Topoloveni, vâslă – pagaia lui Ivan Patzaichin, minge și tricou cu autograf Gheorghe Hagi, vin de colecție Riesling italian – Podgoria Minis 1936, Banat și cd-ul cu lucrări din opera lui George Enescu.
Dăncilă, întrevedere cu Papa Francisc
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a avut o audienţă privată cu Papa Francisc. Şeful Executivului a mulţumit Sanctităţii Sale pentru atenţia generoasă pe care o acordă relaţiilor cu România.
În cadrul discuţiilor, prim-ministrul Viorica Dăncilă a evocat nevoia de unitate şi solidaritate resimţită în prezent la nivelul continentului european, arătând că Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene a acţionat pentru a răspunde acestei necesităţi şi pentru consolidarea proiectului european şi a întăririi coeziunii între statele membre.
Premierul Viorica Dăncilă a subliniat atenţia pe care România o acordă libertăţii religioase şi a menţionat, în acest sens, conferinţa internaţională, organizată la începutul lunii iunie de Guvernul român, consacrată analizării modalităţilor de sprijinire a dialogului ecumenic şi cu organizaţiile religioase.
Ora 13:40 – gest spontan al Papei. Acesta s-a oprit la ieșirea din curtea Palatului Cotroceni pentru a saluta și binecuvânta persoanele aflate în tribună.
Papa Francisc: „Să construim o societate în care cei mai săraci să nu fie văzuți drept indezirabili”
Papa Francisc a declarat, vineri, că este bucuros de vizita pe care o întreprinde în România. Într-un discurs pe care l-a ținut la Palatul Cotroceni, în cadrul unei ceremonii impresionante, Suveranul Pontif i-a salutat pe președintele Iohannis, premierul Dăncilă și pe „fratele” Daniel.
Capul Bisericii Catolice consideră această vizită „un moment potrivit pentru a arunca o privire de ansamblu, la 30 de ani de când România s-a eliberat de sub regimul comunist”.
„Adresez salutul meu cordial dlui președinte și dnei prim-ministru pentru invitația de a vizita România. Pe fratele meu Daniel țin să îl salut cu iubire frățească, aduc un salut tuturor credincioșilor Bisericii Ortodoxe și tuturor membrilor Bisericii Catolice. Sunt bucuros să mă găsesc în frumoasa dvs țară, la 20 de ani de la vizita Papei Ioan. E un moment potrivit pentru a arunca o privire de ansamblu, la 30 de ani de când România s-a eliberat de sub regimul comunist. În acest timp, România s-a angajat în construcția unui proiect democratic E important să recunoaștem numeroșii pași înainte făcuți pe acest drum, chiar cu mari dificultăți”, a declarat Papa Francisc.
Sfântul Părinte i-a încurajat pe români să continue să lucreze pentru a consolida instituțiile și pentru a face astfel încât poporul să își poată exprima întregul potențial pe care îl deține.
Papa Francisc a vorbit și despre fenomenul migrației, despre depopularea unor sate și despre consecințele acestor fenomene.
„E necesar să mergem împreună. A merge împreună înainte ne cere noblețea de a renunța la ceva din propria noastră viziune, atfel încât să creăm o armonie. În felul acesta se poate construi o societate în care fiecare să devină un protagonist al bunului comun. O societate în care cei mai săraci să nu fie văzuți drept indezirabili, ci ca pe niște frați. Biserica Catolică dorește să contribuie la construirea societății și să se pună în slujba binelui comun, să colaboreze cu autoritățile și cu toți. Biserica Catolică nu este străină și participă deplin la spiritul național, la formarea destinului națiunii. Urând României prosperitate și pace, invoc pentru întreaga populație belșugul binecuvântării divine. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a conchis Suveranul Pontif.
Papa Francisc nu a uitat nici de migranții români: „Aduc un omagiu sacrificiilor făcute de atâţia fii şi fiice ale României, care cu cultura lor, cu patrimoniul de valori şi cu munca lor îmbogăţesc ţările în care au migrat şi cu roadele angajării lor îşi ajută familiile rămase în ţară. Să ne gândim la fraţii şi la surorile noastre care sunt în străinătate e un act de patriotism, de fraternitate”.
Iohannis: „Ne vom bucura să fim gazdele Episcopului Romei, locul rădăcinilor noastre de limbă şi credinţă”
„La finalul vizitei sale în România, Sfântul Ioan Paul al II-lea ne-a lăsat, la 9 mai 1999, un puternic mesaj de încredere în viitorul ţării noastre, în vocaţia sa europeană, în rolul civilizaţiei noastre de punte între Occident şi Orient. Astăzi, vă pot mărturisi că mesajul primit atunci a rodit, iar România şi-a regăsit destinul în familia Europei unite. În urmă cu mai puţin de o săptămână, acest destin european a fost reconfirmat cu forţă de românii din ţară şi de cei din străinătate. Diplomaţia pontificală continuă să reprezinte un factor pacificator şi de echilibru în abordarea problemelor de pe agenda globală. În faţa provocărilor contemporane, cetăţenii României privesc vizita Sanctităţii Voastre ca pe o nouă încurajare de a se împlini prin înfăptuirea binelui comun, de a contribui la o societate a dreptăţii şi la o lume a iubirii dintre oameni”, a afirmat Iohannis, la întâlnirea Papei Francisc cu autorităţile statului, societatea civilă şi corpul diplomatic, care are loc la Palatul Cotroceni.
„Vă veţi afla pentru câteva zile pe tărâmul Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, şi sunt convins, Sfinte Părinte, că în Bucureşti, la Iaşi, la Şumuleu Ciuc şi la Blaj veţi fi întâmpinat cu cea mai mare căldură. Veţi putea cunoaşte ţara pe care Sfântul Ioan Paul al II-lea a denumit-o, atât de frumos, ‘grădina Maicii Domnului’. La rândul nostru, ne vom bucura să fim gazdele Episcopului Romei, locul rădăcinilor noastre de limbă şi credinţă”, a spus Iohannis.
„Într-o lume marcată de fenomene complexe, Europa are nevoie astăzi, poate mai mult decât oricând, de modele de convieţuire paşnică, de modele de dialog între majoritate şi minorităţi, de dialog între culturi, care să ofere repere pentru consolidarea toleranţei şi a respectului reciproc. România este un exemplu de bună practică, prin modul în care a asigurat şi asigură respectarea drepturilor persoanelor aparţinând celor 20 de minorităţi naţionale istorice de pe teritoriul său”, a subliniat Iohannis.
„Cetăţenii României au cunoscut direct tragica experienţă a totalitarismului, lipsa libertăţii, înstrăinarea forţată de valorile creştine. Vizita Sanctităţii Voastre vine la un an de la Centenarul Marii Uniri şi la împlinirea a trei decenii de când ne-am regăsit, prin jertfă, exerciţiul drepturilor fundamentale, inclusiv al libertăţii de expresie şi conştiinţă. Astăzi, românii îl slăvesc pe Cel de Sus fără teamă şi fără nicio piedică, în limba română ori în limbile tuturor minorităţilor naţionale”, a declarat Iohannis.
„Vizita Sanctităţii Voastre are şi o semnificaţie majoră pentru relaţiile României cu Sfântul Scaun, anticipând aniversarea, în anul 2020, a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale. Relaţiile politico-diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun sunt foarte bune, bazate pe o constantă comunicare”, a mai afirmat Iohannis.
„În bisericile catolice de rit latin şi oriental, în bisericile ortodoxe, în cele ale altor culte creştine, ca de altfel şi în locurile de rugăciune ale celorlalte culte recunoscute prin lege în România sunt la loc de cinste valorile care îşi au izvorul în iubirea aproapelui, la care Sanctitatea Voastră face apel de fiecare dată. Împărtăşirea acestui dar este temelia bunelor relaţii dintre culte în ţara noastră”, a spus şeful statului.
Ora 12:22 – „E o zi frumoasă, o zi importantă”, este replica cu care președintele Klaus Iohannis a dat startul unei zile istorice.
Coloana Papei a ajuns la Cotroceni, unde a fost primit cu onoruri militare de către președintele Klaus Iohannis împreună cu soția sa, Carmen, în cadrul ceremoniei organizate pe Platoul Marinescu.
Suveranul Pontif a salutat Garda de Onoare în limba română, fiind salutat la rândul său, de un grup numeros de tineri și copii de la Consiliul Naţional al Elevilor, Alianţa Naţională a Studenţilor din România, Consiliul Tineretului din România, Şcoala Concordia, de la corurile Cantus Mundi şi Madrigal, Cercetaşii României şi Asociaţia Naţională a Surzilor din România.
Coloana oficială a plecat de la Aeroportul „Henri Coandă” și se îndreaptă, pe DN1 – Șos Kiseleff către Palatul Cotroceni. Sute de persoane și numeroase mașini sunt oprite pe traseu și îl salută pe Papă.
Ora 11:30 – Papa Francisc a coborât din avion, fiind întâmpinat de președintele Klaus Iohannis, prima doamnă, Carmen Iohannis, mai mulți preoți catolici și ortodocși și numeroși copii. Suveranul Pontif a fost întâmpinat, pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, de preşedintele Klaus Iohannis, împreună cu soţia sa, Carmen Iohannis.
Suveranul Pontif este însoţit de cardinalii Pietro Parolin – secretar de stat, Kurt Koch – preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, Giovanni Angelo Becciu, prefectul Congregaţiei pentru cauza Sfinţilor, Leonardo Sandri – prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale.
La ceremonie a participat şi Arhiepiscopul Târgoviştei, delegat al Patriarhului BOR, Daniel și Mitropolitul Nifon.
Ora 11:12 – Avionul în care se află Papa a aterizat la Aeroportul „Henri Coandă”
Vineri, 31 mai
Ziua de vineri va fi marcată de întâlniri cu președintele, primul ministru, patriarhul și Sinodul permanent al Bisericii ortodoxe române și cu vice-președintele Conferinței Episcopilor din România, dar și cu numeroase restricții în trafic și modificări ale traseelor STB.
