Al.Florin Țene
Istoria presei mondiale reprezintă una dintre cele mai importante componente ale civilizației umane, deoarece reflectă nevoia permanentă a societății de a comunica, de a transmite informații și de a consemna evenimentele timpului. Presa a evoluat de la simple anunțuri publice și cronici manuscrise la marile cotidiene moderne și la jurnalismul digital contemporan. Apariția presei a fost strâns legată de dezvoltarea scrisului, a tiparului și a instituțiilor politice și culturale ale societății.
În accepțiunea modernă, presa reprezintă totalitatea mijloacelor de informare publică prin care sunt difuzate știri, comentarii și opinii privind viața socială, politică, economică și culturală. Originile sale sunt însă mult mai vechi decât invenția tiparului.
Majoritatea istoricilor consideră că prima publicație cu caracter informativ a fost Acta Diurna („Evenimentele Zilei”), apărută la Roma în anul 59 î.Hr., în timpul lui Julius Caesar. Aceasta era expusă în Forumul Roman și cuprindea informații despre hotărârile Senatului, procese, evenimente militare, nașteri, decese și festivități publice. Ea poate fi considerată un precursor al ziarului modern.
În China imperială au existat, încă din secolul al VII-lea, buletine oficiale cunoscute sub numele de Dibao, destinate funcționarilor statului. Aceste documente transmiteau informații administrative și politice și reprezintă una dintre cele mai vechi tradiții jurnalistice din lume.
În Evul Mediu, circulația informațiilor era realizată prin intermediul cronicarilor, negustorilor și mesagerilor oficiali. În marile orașe comerciale italiene, precum Veneția, Florența și Genova, au apărut în secolele XV–XVI buletine manuscrise numite avvisi sau notizie scritte. Acestea conțineau informații despre războaie, comerț, politică și diplomație.
Autorii acestor buletine pot fi considerați primii jurnaliști profesioniști ai Europei. Ei colectau informații din diferite surse și le transmiteau periodic comercianților și oamenilor politici.
Momentul decisiv în istoria presei a fost inventarea tiparului cu litere mobile de către Johannes Gutenberg în jurul anului 1450. Tiparul a permis multiplicarea rapidă a informațiilor și apariția publicațiilor periodice.
La sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea au apărut primele ziare tipărite din Europa. Cel mai adesea este considerat primul ziar autentic publicația Relation aller Fürnemmen und gedenckwürdigen Historien, editată la Strasbourg de către Johann Carolus în anul 1605.
Au urmat:Avisa Relation oder Zeitung (1609); gazetele din Frankfurt (1615); gazetele din Berlin (1617); gazetele din Hamburg (1618).
Identificarea primilor ziariști depinde de definiția jurnalismului.Autorii și copiştii care redactau Acta Diurna au fost numiți diurnarii. Ei pot fi considerați primii redactori ai istoriei, deoarece colectau și publicau informații destinate publicului larg.
În secolele XVI–XVII, redactori anonimi ai buletinelor venețiene au devenit primii culegători sistematici de informații politice și comerciale. Ei realizau activități similare reporterilor contemporani.
Johann Carolus (1575–1634) este considerat de mulți istorici primul editor și jurnalist modern, deoarece a organizat publicarea regulată a unui ziar tipărit destinat unui public larg.
De-a lungul timpului, numeroși scriitori au contribuit la dezvoltarea jurnalismului.
Daniel Defoe (1660–1731), autorul celebrului roman Robinson Crusoe a fost și unul dintre pionierii jurnalismului englez. A editat publicația The Review și a comentat evenimentele politice ale epocii.
Joseph Addison (1672–1719) și Richard Steele (1672–1729), prin revistele The Tatler și The Spectator, cei doi au creat modelul jurnalismului cultural și de opinie.
Benjamin Franklin (1706–1790),tipograf, editor și om politic american, a dezvoltat presa colonială nord-americană și a contribuit la formarea opiniei publice în perioada Revoluției Americane.
Émile de Girardin (1806–1881) a revoluționat presa franceză prin introducerea publicității și reducerea costurilor de abonament, făcând ziarul accesibil unui public mai larg.
Joseph Pulitzer (1847–1911) fondator al jurnalismului modern american și inițiator al celebrului premiu care îi poartă numele.
Secolul al XIX-lea a fost epoca marilor cotidiene. Apariția telegrafului, a agențiilor de presă și a alfabetizării de masă a transformat jurnalismul într-o profesie modernă. În această perioadă apar: reportajul; interviul; editorialul; corespondența de război; fotografia de presă.
Secolul al XX-lea aduce radioul, televiziunea și agențiile internaționale de știri, iar începutul secolului XXI marchează ascensiunea jurnalismului digital și a platformelor online.
Istoria presei mondiale este istoria evoluției comunicării publice. De la Acta Diurna a Romei antice și buletinele manuscrise venețiene până la marile cotidiene moderne și presa digitală, jurnalismul a devenit unul dintre pilonii fundamentali ai societății democratice. Primii ziariști au fost scribii și redactorii care consemnau evenimentele publice, iar primii mari scriitori ai presei au transformat informația într-un instrument de educare și modelare a opiniei publice. Dezvoltarea presei reflectă, în ultimă instanță, evoluția culturii și a libertății de exprimare.
Bibliografie selectivă
Briggs, Asa; Burke, Peter, A Social History of the Media, Cambridge University Press, Cambridge, 2010.
Emery, Edwin; Emery, Michael, The Press and America, Allyn & Bacon, Boston, 1996.
Stephens, Mitchell, A History of News, Oxford University Press, New York, 2007.
Chalaby, Jean K., The Invention of Journalism, Macmillan Press, London, 1998.
Fang, Irving, A History of Mass Communication, Focal Press, Boston, 1997.
Martin, Marc, Médias et journalistes de la République, Odile Jacob, Paris, 1997.
Encyclopaedia Britannica, „Newspaper Publishing” și „Newspaper”.
Dooley, Brendan; Baron, Sabrina (eds.), The Politics of Information in Early Modern Europe, Routledge, London, 2001.
Espejo, Carmen, „European Communication Networks in the Early Modern Age”, Media History, nr. 17, 2011.
Kovach, Bill; Rosenstiel, Tom, The Elements of Journalism, Crown Publishers, New York, 2021.
