Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Istoria și formarea limbii române
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Cultură și Educație

Istoria și formarea limbii române

Contributor
Autor Contributor
Publicat 2 septembrie 2025
Distribuie

Al.Florin Țene

Limba română, parte a familiei limbilor romanice, reprezintă o sinteză culturală și lingvistică unică în Europa de Est. Ea se distinge prin originea sa latină, dar și prin interferențe multiple, rezultat al conviețuirii și contactelor istorice cu popoare migratoare și vecine. Studiul istoriei limbii române este nu doar o cercetare lingvistică, ci și o explorare a identității culturale și istorice a poporului român.

Procesul de formare a limbii române începe cu romanizarea Daciei după războaiele daco-romane (101–102, 105–106), sub împăratul Traian. Latina vulgară adusă de coloniști și soldați a constituit baza viitoarei limbi române. Acest proces a fost unul complex, implicând: colonizarea masivă cu populații din întregul Imperiu Roman, asimilarea lingvistică a dacilor, introducerea unor instituții și structuri sociale romane.

Româna păstrează aproximativ 60-70% din lexicul de bază de origine latină: părți ale corpului (mână, ochi, inimă), fenomene naturale (soare, apă, vânt), termeni de familie (mamă, tată, frate), viața cotidiană (casă, masă, pâine). Structura gramaticală este de asemenea de esență latină: declinarea substantivelor, conjugarea verbelor, formarea pluralului. Totuși, româna a dezvoltat trăsături distincte, precum articolul hotărât enclitic (omul, cartea).

Deși latina a fost dominantă, unele cuvinte dacice s-au păstrat, mai ales în domeniul naturii (brad, balaur, vatră, baci). Lingviști precum I. Iordan și Alexandru Rosetti au evidențiat importanța acestor elemente pentru specificul românesc.

Începând cu secolele VII–IX, slava a exercitat o influență puternică, odată cu migrațiile slave și integrarea acestora în spațiul carpato-danubian. Aproximativ 20% din vocabular este de origine slavă (prieten, dragoste, a iubi, nevoie, bogat). Slavona bisericească a fost limba de cult și de cancelarie până în secolul al XVII-lea, consolidând rolul acestei influențe.

  • Germane și maghiare (în Transilvania): șurub, oraș, hotar, vatră.
  • Grecești (prin Bizanț și fanarioți): pahar, icoană, călugăr.
  • Turcești (epoca otomană): cafea, ciorbă, bacșiș, papuc.
  • Franceze și italiene (secolul XIX): birou, gară, școală, literatură.

Aceste împrumuturi au contribuit la modernizarea limbii și la adaptarea ei la noile realități socio-culturale.

Româna nu este o limbă uniformă, ci se împarte în patru dialecte romanice orientale:

  • Dacoromâna (România și Republica Moldova),
  • Aromâna (Balcani),
  • Meglenoromâna,
  • Istroromâna.

Acestea reflectă răspândirea românilor după retragerea aureliană (271 d.Hr.) și continuitatea latinității orientale.

Cel mai vechi text păstrat este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521), redactată cu alfabet chirilic, în care lexicul slav coexistă cu cel romanic. Ulterior, secolul al XVI-lea aduce traduceri religioase (Biblia de la București, 1688) ce fixează normele limbii literare.

- Publicitate -

Procesul de revenire la alfabetul latin, susținut de Școala Ardeleană în secolul XVIII și impus în secolul XIX, a reprezentat o reafirmare a latinității românești. Această schimbare a avut o dimensiune culturală și politică, consolidând identitatea națională.

Secolul XIX marchează epoca marilor reforme lingvistice. Intelectuali precum Ion Heliade Rădulescu, Timotei Cipariu și Mihail Kogălniceanu au promovat modernizarea limbii, introducând numeroase neologisme din franceză și italiană. Această etapă a asigurat vocabularul necesar dezvoltării științei, filozofiei și literaturii.

Astăzi, româna este limbă oficială în România și Republica Moldova și una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene (din 2007). Ea se caracterizează prin:

  • unitate structurală,
  • tendință de simplificare morfologică,
  • împrumuturi recente din engleză (computer, internet, marketing).

Româna continuă să fie un organism viu, supus transformărilor, dar păstrându-și nucleul latin.

Istoria limbii române demonstrează o continuitate remarcabilă a latinității în Europa de Est, dar și o capacitate extraordinară de adaptare și sinteză culturală. Această limbă nu este doar un mijloc de comunicare, ci și un simbol al identității naționale și al unității românilor din întreaga lume.

Bibliografie selectivă

  • Iordan, Iorgu. Introducere în studiul limbii române. București: Editura Științifică, 1973.
  • Rosetti, Alexandru. Istoria limbii române de la origini până în secolul al XVII-lea. București: Editura Academiei, 1986.
  • Coteanu, Ion. Structura morfologică a limbii române. București: Editura Academiei, 1969.
  • Sala, Marius (coord.). Enciclopedia limbilor romanice. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1989.
  • Pușcariu, Sextil. Limba română. București: Minerva, 1976.
  • Graur, Alexandru. Etymologicon. Mic dicționar etimologic al limbii române. București: Editura Științifică, 1979.
Urmăriți Curierul Național pe Google News G Adăugați Curierul Național ca sursă preferată în Google
Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior CHL: Brynäs zdrobește Mountfield, Bolzano învinge în deplasare formația finlandeză Lukko
Articolul următor O altfel de sărbătoare dedicată Zilei Limbii Române! Felicitări, tată!
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

- Publicitate -

Ultimele articole

Biserica „Domniţa Bălaşa” din Bucureşti – istorie şi religie
Cultură și Educație
Trei nave comerciale, lovite de drone în apropierea gurilor Dunării. România cere sprijinul aliaților
Actualitate
Peste 2.300 de controale au scos la iveală nereguli privind drepturile angajaților și siguranța la locul de muncă
HR

Flux RSS: Știri Financiare Știri Financiare

  • Credit de nevoi personale: ce verifici înainte să semnezi contractul
  • Cum se stabilește cursul BNR și unde îl vezi în fiecare zi
  • S-a deschis prima fază a București Sud Retail Park, parcul comercial de peste 45.000 mp din Jilava
egipt
Cultură și Educație

Povestea celui mai mare faraon al Egiptului Antic

5 minute
Cultură și Educație

Proiecții speciale la TIFF 2019

6 minute
Cultură și Educație

A apărut numărul 27 al revistei ”Sintagme codrene” aprilie-mai-iunie 2024

1 minute
Cultură și Educație

Maraton Gopo: filme câștigătoare revin pe marele ecran – selecție aniversară la Apollo111 Cinema

2 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?