Trei eurodeputați reprezentând separatiștii catalani din Spania au contestat ridicarea imunității lor parlamentare decisă în 2021, după tentativa de secesiune eșuată din 2017. Tribunalul Uniunii Europene a respins miercuri, 5 iulie, recursul intentat de cei trei eurodeputați separatiști catalani, între care se află și Carles Puigdemont, contestând ridicarea imunității, decisă de Parlamentul European în 2021. Decizia îi privește, în afara lui Carles Puigdemont, pe Clara Ponsanti și Toni Comin, apropiați ai lui Puigdemont. Toți trei se află în colimatorul justiției spaniole după tentativa eșuată de separare a Cataloniei, în 2017. Ei au cerut Tribunalului UE să anuleze deciziile de ridicare a imunității lor, urmând să fie judecați de justiția propriei lor țări. Tribunalul a respins în principal argumentul celor trei privind presupusa violare de către PE a principiului imparțialității.
Jurisdicția estimează de asemenea că, pentru a se pronunța asupra cererilor de ridicare a imunității prezentate de Madrid, Parlamentul European ”nu avea nevoie să examineze legalitatea actelor judiciare spaniole”. Această problemă ”ține de fapt doar de competența autorității naționale”, se spune în comunicatul Tribunalului, și ”sunt respinse toate mijloacele invocate de cei trei spanioli secesioniști, îndeosebi cele potrivit cărora PE ar fi comis erori, concluzionând că demersurile judiciare contra lor nu au fost angajate cu intenția de a provoca daune activității de deputați”.
Reamintim că guvernul secesionist catalan condus de Puigdemont a încercat în octombrie 2017 să determine separarea Cataloniei de Spania, organizând un referendum pentru autodeterminare, interzis însă de justiție înainte ca parlamentul local să declare în mod unilateral independența acestei regiuni. Madridul a suspendat atunci autonomia regiunii, iar liderii separatiști au fost arestați, dar unii au reușit să fugă în străinătate (cazul celor trei lideri separatiști mai sus menționați). Toți trei sunt în prezent stabiliți în Belgia, pentru a evita problemele cu justiția spaniolă. Carles Puigdemont, spre exemplu, trebuie să răspundă acuzațiilor de nesupunere și deturnare de fonduri, pentru care este pasibil de o pedeapsă cu închisoarea de până la 8 ani.
Ceilalti membri ai guvernului catalan sunt prizonieri politici in inchisorile spaniole.
In acelasi timp presa ‘mainstream’ cere eliberarea lui Nalavnai (considerat si el prizonier politic, desi a fost condamnat pe alte considerente), dar nu furnizeaza si solutia legala care ar presupune si neamestecul puterii politice in treburile justitiei din Rusia.
P.S.
Despre mebrii „guvernului” Kosovo care au proclamat ilegal independenta provinciei in 2008, ce parere are presa noastra?
Au incalcat mai multe articole din Constitutia si Codul Penal al Serbiei.