La 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, factorul politic pare să fi uitat lecţia Războiului Rece și a Cortinei de Fier și se arată dispus să ridice un număr tot mai mare de bariere, fie că vorbim de bariere ridicate din motive de securitate, din motive economice, de migraţie sau de delimitare teritorială. Aceste evoluții au loc în ciuda asumării, de către factorul politic, a unei retorici ce promovează „deschiderea”.
Ultimele trei decenii au fost caracterizate de o interconectare tot mai mare, atât prin intermediul tehnologiei (internet, telefonie mobilă), cât şi prin tratate comerciale de liber-schimb (NAFTA, CETA) sau prin conceperea și extinderea unor organizaţii de reglementare la nivel global, precum Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).
Impunerea de bariere pare să facă parte dintr-o tendinţă tot mai mare de stopare sau cel puţin de încetinire a procesului de interconectare (unul care este reversibil), și chiar dacă este puţin probabil că progresele înregistrate până acum să fie inversate prin astfel de măsuri – datorită avantajelor interconectivității – numărul de bariere este în creștere de la un an la altul, potrivit b1.ro.
- Barierele ridicate pentru delimitare teritorială
- „Zidul Ucrainean”
În 2014, Ucraina a început construirea aşa-numitului „Zid Ucrainean” sau „Barieră Ruso-Ucraineană”, al cărui scop declarat este menţinerea la distanţă a trupelor ruseşti şi separatiste. Potrivit Al Jazeera, această „Linie Maginot” ucraineană ar urma să fie însoţită de turnuri de supraveghere, tranşee anti-tanc, un câmp gol împrejmuit cu sârmă ghimpată şi de un sistem de fortificaţii compus din 4.000 de buncăre. La zid urmând a fi trimise detaşamente de tancuri şi echipamente de supraveghere care să detecteze mişcarea trupelor de-a lungul frontierei. În martie 2018, zidul fusese terminat în proporție de 15% din varii motive, printre care si corupția.
Zidul dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud
Fiind unul dintre cele mai foaimoase ziduri, el delimitează teritoriile celor două state coreene, în mijloc aflându-se aşa-numita „zonă demilitarizată”. Graniţa dintre cele două state a fost delimitată în 1953, la capătul Războiului din Coreea, în urma unui acord dintre Statele Unite şi China.
Zidul construit de Israel în jurul oraşului Gaza şi gardul construit în jurul Fâşiei Gaza
La începutul lunii februarie 2019, Ministerul Apărării din Israel a anunţat începerea fazei finale a construcţiei gărdului de oţel înalt de şase metri care va înconjura complet oraşul Gaza. Acest proiect se suprapune celui al gardului construit în anii ’90 în jurul Faşiei Gaza – o regiune guvernată de gruparea paramilitară islamistă, Hamas (un mai vechi inamic al Israelului).
Gardul dintre Georgia şi Ossetia de Sud
Denumit ironic de publicația Vice drept „Zidul rural al Berlinului”, el este construit de Federaţia Rusă dea lungul graniţei dintre Georgia şi Ossetia de Sud, un stat cu o foarte limitată recunoaștere internaţională. Dea lungul timpului însă, Rusia a fost acuzată de faptul că ar muta gardul tot mai mult în teritoriul georgian (acesta fiind şi unul dintre motivele invocate de partea georgiană la data izbucnirii Războiului Ruso-Georgian din 2008).
- „Zidul Păcii” din Irlanda
Aşa-numitul „Zid al Păcii” din Irlanda demarchează zonele dominate de irlandezii republicani şi catolici de zonele dominate de irlandezii pro-monarhisti şi protestanţi. Scopul zidului este de a reduce riscul conflictelor dintre cele două grupuri.
Gardul dintre India şi Pakistan
În 2003, invocând „pericolul reprezentat de militanţi”, India a construit la graniţa cu Pakistanul un gard de sârmă ghimpată. Cele două state sunt adversari regionali de decenii, având loc numeroase incidente armata la graniţa dintre cele două – preponderent în Khasmir. Recent, India a trecut la modernizarea gardului, prin introducerea de senzori în pământ, de alarme pe bază laser, camere termale şi altele. Cele două ţări au, însă, o graniţă lungă de 3.323 km, cu zone mlăştinoase, în care construirea de garduri este dificilă (sau chiar imposibilă).
Ulterior, invocând „prevenirea migraţiei ilegale”, India a construit un gard cu sârmă ghimpată și la granița cu Bangladesh.
Zidul dintre Arabia Saudită și Irak
Potrivit Bussines Insider, în 2015, Arabia Saudită a început construirea unui zid la graniţa cu Irakul lung de 965 de km, cu tot cu sunt, al cărui scop declarat era de a-i menţine pe luptătorii Statului Islamci în afara propriilor graniţe. În 2015, Statul Islamic inclusese Arabia Saudită în rândul teritoriilor care trebuiau cucerite datorită celor „două moschei sfinte”, Mecca şi Medina. Însă conceptul zidului fusese unul mai vechi, fiind prima oară discutat în anul 2006 – într-o perioadă în care Statul Islamic nu exista, membri fondatori fiind încă parte din gruparea al-Qaida.
Pe lângă acest exemple, mai pot fi enumerate gardul dintre Cipru şi Republica Turcă a Ciprului de Nord (un stat satelit al Turciei), gardul dintre Spania şi Maroc sau gardul dintre Bulgaria şi Turcia.
- Bariere de natură comercială (contractarea comerţului liber global)
Anul 2018 a fost unul în care au avut de suferit relaţii comerciale vechi de decenii între principalii parteneri comerciali ai lumii.
- Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și principalii săi parteneri comerciali
Întreg anul 2018 a fost dominat de tensiuni comerciale între Statele Unite şi principalii săi parteneri comerciali. Statele Unite şi China şi-au impus, una alteia, taxe vamale pe o gamă largă de produse, în valoare de câteva zeci de miliarde de dolari. Tot Statele Unite a impus taxe vamale de 25% pe oţel şi 10% pe aluminiul provenit din Canada, Uniunea Europeană, China şi Mexic, atrăgând măsuri de retorsiune din partea acestora, pe o gamă variată de produse.
- Amenințările președintelui Donald Trump cu privire la retragerea Statelor Unite din Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC)
În toamna anului 2018, preşedintele Donald Trump ameninţa, însă, şi cu retragerea din Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) pe motiv că Statele Unite este tratată „incorect”. OMC fiind un organism înfiinţat în anii ’90 pentru stabilirea de reguli comerciale la nivel global şi pentru rezolvarea disputelor comerciale dintre statele-membre.
„Pierdem procesele, aproape toate procesele de la OMC”, declarase în august 2018 Donald Trump, citat de BBC.
O analiză concepută de Forbes a arătat că, de fapt, Statele Unite a câştigat 91% din disputele mediate de OMC atunci când partea americană a fost petentul. Statele Unite a pierdut, într-adevăr, 89% dintre dispute, însă atunci când acţiunea a fost îndreptată împotriva ei de către alte părţi.
- Amenințările președintelui Donald Trump cu privire la abandonarea de către Statele Unite a Acordului Nord-American de Comerț Liber (NAFTA)
Tot în 2018, Donald Trump a solicitat (şi a obţinut) o renegociere a NAFTA, semnat cu Mexicul şi Canada. Motivul solicitării fiind „incorectitudinea” prevederilor lui faţă de Statele Unite.
În urmă mai multor runde de negocieri cu privire la unele prevederi ale tratatului, Donald Trump declara că: „America, în sfârşit, a întors pagina deceniilor de comerţ incorect, care ne-a sacrificat prosperitatea şi a expediat companiile nostre, locurile noastre de muncă şi bogăţia naţiunii noastre”, se arată pe site-ul oficial al Casei Albe.
- Barierele ridicate pentru reducerea migraţiei
În intervalul 2015-2018 tot mai multe state au recurs la măsura construirii de ziduri la graniţă, cu scopul reducerii numărului de migranţi.
- Brexitul
Deşi în acest caz nu este vorba de ridicarea unui zid propriu-zis (fiind insulă, Marea Britanie nu are nevoie), decizia de a ieşi din Uniunea Europeană a fost în mare parte motivată de migraţie și naționalism. De altfel, migraţia şi sloganurile ce făceau apel la „recâştigarea independenţei” Marii Britanii de la Uniune au fost punctele centrale ale retoricii pro-Brexit.
Proiectul zidului dintre Statele Unite și Mexic
Cel mai recent astfel de caz este cel al zidului pe care preşedintele american Donald Trump pretinde că doreşte să-l construiască la graniţa cu Mexicul şi a cărei construcţie a fost estimată la aproximativ cinci miliarde de dolari, potrivit Fox News.
Donald Trump a făcut, însă, cererea de finanţare a zidului (o promisiune electorală) după ce Partidul Republican a pierdut majoritatea din Camera Reprezentanţilor. Asta în condiţiile în care, timp de aproape doi ani, Partidul Republican a avut majoritate în Camera Reprezentanţilor şi totuşi, Donald Trump nu a făcut nicio cerere de finanţare.
- Gardul dintre Ungaria și Serbia / Rolul României
Un alt exemplu îl constituie zidul înalt de patru metri, construit de Ungaria la graniţa cu Serbia, în 2015, pe o lungime de 175 de km. Zidul având rolul de a opri fluxul de migranţi care veneau din Orientul Mijlociu via Turcia, Grecia, Macedonia, Bulgaria şi Serbia
Tot în 2015, Ungaria a anunţat că ia în calcul construirea unui gard şi la graniţa cu România, pentru a preveni imigraţia ilegală. Proiectul nu s-a concretizat însă. Dar în 2017, prim-ministrul ungar Viktor Orban s-a oferit „să ajute România să-şi protejeze graniţa de est”, reluând planurile legate de construirea unui gard.
Gardul dintre Letonia și Federația Rusă
În vara anului 2015, ministrul leton de interne de la acea vreme propunea construirea unui zid la granița cu Federaţia Rusă. Scopul lui fiind de a stopa pătrunderea numărului tot mai mare de imigranțil ilegali, originari din Asia Centrală și Orientul Îndepărtat, care încearcau să ajungă în țările scandinave. În 2017, din zid fuseseră construiţi doar 22 din cei 270 de kilometri pe care ar trebui să-i aibă gardul.
- Gardul dintre Norvegia și Federația Rusă
În 2016, Norvegia a extins gardul construit deja dea lungul graniței cu Rusia, cu scopul de a împedica imigranţii ilegali să pătrundă în ţară.
Zidul dintre Malaezia şi Tailanda
În primăvara anului 2018, Malaezia şi Tailanda au anunţat un plan comun de construire a unui zid la graniţa pentru combaterea criminalităţii transnaţionale (contrabandă, trafic de persoane) şi pentru „îmbunătăţirea operaţiunilor de securitate”. Cele două ţări au o graniţă lungă de 640 de km.
- Gardul dintre Botswana şi Zimbabwe
Şi în Africa există un caz de delimitare teritorială, intre Botswana şi Zimbabwe. Gardul electrificat a fost construit la începutul anilor ‘2000, la iniţiativa autorităţilor din Botswana şi se întinde pe o lungime de 482 de km. Scopul lui fiind prevenirea imigraţiei ilegale şi trecerea ilegală a granitei de către crescătorii de vite.
- Barierele ridicate pentru prevenirea pestei porcine
- Gardul dintre Bulgaria și România
În toamna anului 2018, autorităţile bulgăre au anunţat încheierea unui gard lung de 133 de kilometri, menit să împiedice porcii mistreţi să intre în ţară din România. Gardul a fost construit pe segmentul Ostrov – Vama Veche.
Proiectele gardurilor dintre Belgia și Franța, Rusia si Finlanda, Danemarca si Germania
În 2018, autorităţile franceze şi-au declarat intenţia de a construi un gard la graniţa cu Belgia pentru a împiedica răspândirea pestei porcine, Finlanda a anunţat planuri similare cu privire la graniţa sa cu Rusia, iar Danemarca a început construirea unui gard la graniţa cu Germania. Toate aceste proiecte având rolul de a împiedica pesta porcină să pătrunde pe teritoriile lor prin intermediul porcilor mistreţi.
