Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: „La serva padrona”, în regia lui Silviu Purcărete, la Bucharest Opera Festival, pe 29 iunie
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Cultură și Educație

„La serva padrona”, în regia lui Silviu Purcărete, la Bucharest Opera Festival, pe 29 iunie

Curierul Național
Autor
Curierul Național
Publicat 15 iunie 2022
Distribuie

Opera Națională Română din Timișoara invită publicul la spectacolul de operă bufă „La serva padrona”, de Giovanni Battista Pergolesi, miercuri, 29 iunie 2022, de la ora 19.00, în cadrul primei ediții a Bucharest Opera Festival, care va avea loc în Sala de spectacole a Operei Naționale București, potrivit unui comunicat de presă.

Regia artistică este semnată de Silviu Purcărete într-un cadru scenografic realizat de Dragoș Buhagiar iar conducerea muzicală este asigurată de Mihnea Ignat.

Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ și de la Casa de Bilete a Operei Naționale București.

Bucharest Opera Festival se va desfășura în perioada 24 iunie – 2 iulie pe scena Operei Naționale București. Festivalul are potenţialul de a deveni un eveniment anual şi va oferi publicului bucureştean ocazia de a cunoaşte performanţele în domeniu ale tuturor instituţiilor naţionale de profil aflate în subordinea Ministerului Culturii, cărora li se alătură ca invitaţi, de această dată, Opera Română Craiova şi Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” din Chişinău.

Acest spectacol realizat în plină pandemie îndeamnă iubitorii artelor spectacolului să-l perceapă „precum un foton din luminița de la capătul tunelului, atomul speranței spre normalitate”. Plănuită inițial pentru lansare în ciuda oricăror vicisitudini determinate de contextul sanitar, „La serva padrona” este o premieră de operă din genul liric, menită să ilustreze că „viața nouă se naște din ruine”.

Povestea operei este una simplă – Uberto, un burlac tomnatic, se plânge mereu de aroganța servitoarei sale. Într-adevăr, Serpina nu i-a pregătit ciocolata, refuză să-i aducă peruca, pălăria și haina și, de fapt, îi interzice să iasă din casă. În aceste condiții, Uberto cere ajutorul valetului său, Vespone, pentru a găsi o femeie cu care să se însoare și să scape de neobrăzata Serpina. Aceasta are însă un as în mânecă și decide să-l facă pe Uberto s-o ia de nevastă.

„Celebra operă bufă La serva padrona a fost reprezentată pentru prima oară pe scena teatrului San Bartolomeo din Napoli la 28 august 1733, ca un intermezzo al operei seria „Prizonierul mândru”. Succesul Servei a fost unul din marile evenimente ale istoriei muzicii și cariera strălucită pe care a făcut-o această genială creație a tânărului napolitan după moartea compozitorului a contribuit în chip esențial nu numai la triumful operei buffa în întreaga Europă, dar a înrâurit întreaga viață artistică a altor țări și în primul rând al Franței”, menționa Alfred Hoffman în lucrarea Drumul Operei.

Decalajul dintre elevii din mediile dezavantajate și colegii lor echivalează cu trei ani de studiu
15 noiembrie 2022

Protagoniștii acestui spectacol sunt: soprana Narcisa Brumar (Serpina), baritonul George Proca (Uberto) și baritonul Cristian Rudic (Vespone). Orchestra Operei Naționale Române din Timișoara este coordonată de Mihnea Ignat. Interpretarea la teorbă este asigurată de Caius Hera, iar partitura clavecinului va fi interpretată de Rareș Păltineanu. Regia tehnică este asigurată de Hellen Ganser și Lucian Boru, pregătirea muzicală este coordonată de Rareș Păltineanu, iar sufleor este Eugenia Gyuriș.

SILVIU PURCĂRETE

„O farsă ne surâde peste secole, farsă ce conține două ingrediente eterne ale operei bufe – visul servului de a deveni stăpân și un triunghi amoros mai aparte. „La Serva Padrona” al Operei Naționale Române din Timișoara e poate un prilej de a regăsi mereu calea către zâmbet…”

DRAGOȘ BUHAGIAR

Romanul “Ce greu a fost în noaptea asta! – Viața poetului Traian Dorz între realitate și poveste“ al scriitorului Al. Florin Ţene a fost premiat de fundația și revista MEMORIA – revista gândirii arestate.
15 iulie 2022

„Sunt din nou pe scenă! Ce frumos! Ce bucurie! Ce onoare să lucrez din nou alături de colegii mei artiști și tehnicieni la un nou spectacol, să dăruim din nou bucăți de viață publicului. Sunt fericit și că fac parte și creez alături de trupa Operei Naționale Române din Timișoara; este un loc care m-a ales și pe care l-am ales. Alături de Silviu Purcărete mă redescopăr mereu și-mi redescopăr limitele, fapt care mă ține „tânăr”. Cred că formula Silviu Purcărete, Mihnea Ignat și Dragoș Buhagiar este de viitor, sună bine și arată bine.”

- Publicitate -

MIHNEA IGNAT

Chiar și pentru noi, cei care trăim pe scândura scenei unui teatru de operă, tradiția, și mai ales importanța școlii muzicale napoletane s-a afundat, din nefericire, în abisul uitării unui timp trecut foarte îndepărtat. Compozitori precum N. Porpora, G. Paisiello, D. Cimarosa sau G. B. Pergolesi sunt de fapt creatorii operei bufe, gen liric născut la Napoli (Italia) la începutul secolului al XVIII-lea. Fără aportul acestora și al multor altora care au format celebra Scuola Napoletană, opere precum „Nunta lui Figaro” de W. A. Mozart sau „Falstaff” de G. Verdi cu siguranța ar fi luat o cu totul altă formă decât cea cunoscută nouă astăzi. „La serva padrona” este exemplul perfect de Opera bufă. Din punct de vedere dramatic construcția celor trei personaje își trage seva din commedia dell’arte. Din punct de vedere muzical toate procedeele și mijloacele folosite cu geniu de Pergolesi susțin și potențează firul dramatic. Aceasta incursiune a Operei Naționale Române din Timișoara ne dă posibilitatea de a aborda și prezenta acest tip de repertoriu dintr-o perspectiva muzicală istoricistă care are menirea de a oferi fundația indispensabilă pentru construcția unui spectacol de teatru muzical modern și de calitate.

Spectacolul este cântat în limba italiană și supratitrat în limba română, iar durata spectacolului este de 60 de minute (fără pauză). Vârsta minima recomandată este de 10 ani.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Xi Jinping îi reafirmă lui Vladimir Putin sprijinul, în special în materie de ”suveranitate”
Articolul următor Filmul „Insula” de Anca Damian are premiera românească la TIFF
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Ministrul Culturii a demisionat după ce a fost făcută publică o înregistrare în care înjura „interesul național“
Cultură și Educație
Hidroelectrica semnează contractul pentru construirea Centralei Electrice Fotovoltaice Tudor Vladimirescu
Energie
Bucharest Design Festival 2026
Bucharest Design Festival 2026. Peste 100 de artişti, designeri şi arhitecți expun timp de o lună
Cultură și Educație

RSS Știri Financiare

  • Majoritatea europenilor spun că ar cumpăra o mașină „Made in China”
  • McDonald’s caută 500 de angajați în România. Ce salarii oferă?
  • AFI achiziționează șase parcuri de retail din Baia Mare, Bârlad, Ploiești, Roman, Sfântu Gheorghe și Zalău
  • Începând cu 1 iunie, supermarketul online Sezamo livrează și la Ploiești
Cultură și Educație

Regizorul Sergei Loznitsa va fi prezent la Bucharest International Film Festival 2025

5 minute
Cultură și Educație

Caravana Centenarului filmului romanesc ajunge la Sighisoara

4 minute
Cultură și Educație

Stéphane Mallarmé, poetul abisal cu trăiri incandescente

6 minute
Cultură și Educație

Tetraevanghelul Mitropoliei din Feleac (1498) – recuperare simbolică și memorie istorică la două decenii de la reîntemeierea Mitropoliei Clujului

5 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?