Federația LAPAR, Patronatul PLANTA ROMANICA și Federația ROMALIMENTA solicită Parlamentului și Guvernului României revizuirea proiectului de lege L455/2026 privind Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030, astfel încât obiectivele de conservare a naturii să fie compatibile cu dezvoltarea agriculturii, cultivarea plantelor medicinale și aromatice, cercetarea și bioeconomia.
Cele trei organizații, membre ale IMM România, susțin pe deplin necesitatea conservării biodiversității, însă consideră că aplicarea strategiei trebuie să respecte principiile echității economice, proporționalității și dialogului cu organizațiile reprezentative ale sectoarelor afectate.
În forma actuală, proiectul legislativ poate genera restricții asupra terenurilor agricole și asupra activităților de cultivare și recoltare a plantelor medicinale, fără mecanisme clare de compensare și fără o evaluare completă a impactului economic. Cele trei organizații subliniază că o parte importantă a presiunilor derivă din obligații europene, în timp ce strategia națională precizează că nu creează, prin ea însăși, obligații juridice noi — motiv pentru care solicită nu eliminarea țintelor europene, ci garanții naționale pentru o aplicare echitabilă, etapizată și finanțată.
Agricultura și sectorul plantelor medicinale reprezintă domenii strategice pentru România, contribuind la securitatea alimentară, sănătatea publică, dezvoltarea rurală, cercetarea și competitivitatea economiei naționale. Conservarea biodiversității trebuie să consolideze aceste domenii, nu să le afecteze.
LAPAR, PLANTA ROMANICA și ROMALIMENTA solicită:
- realizarea unei evaluări de impact economic asupra agriculturii înainte de adoptarea legii și a măsurilor de implementare;
- garantarea faptului că restrângerea dreptului de proprietate se poate realiza numai prin lege și cu respectarea principiului despăgubirii, în conformitate cu art. 44 din Constituție;
- compensarea integrală și garantată a tuturor restricțiilor impuse proprietarilor și utilizatorilor de terenuri, prin mecanisme financiare operaționale;
- evitarea introducerii în legislația națională a unor cerințe de mediu suplimentare care nu sunt impuse de Politica Agricolă Comună sau de legislația europeană (fără supra reglementare);
- consultarea obligatorie a organizațiilor profesionale și patronale la elaborarea normelor de aplicare;
- publicarea hărților zonelor vizate și organizarea unei consultări publice reale;
- elaborarea unei Strategii Naționale pentru Plante Medicinale și Aromatice, integrată în politica națională privind biodiversitatea;
- înființarea unui Consiliu Național pentru Biodiversitate Aplicată, cu participarea ministerelor de resort, a mediului academic, a institutelor de cercetare și a organizațiilor reprezentative din agricultură și industria plantelor medicinale.
Cele trei organizații subliniază că România deține una dintre cele mai valoroase flore spontane din Uniunea Europeană, iar plantele medicinale și aromatice reprezintă o resursă strategică pentru industria farmaceutică, suplimentele alimentare, cosmeticele naturale și cercetarea științifică. Protejarea biodiversității trebuie însoțită de investiții în cultivare, conservarea resurselor genetice, cercetare, inovare și dezvoltarea bioeconomiei, nu doar de instituirea unor noi restricții.
Matei Titianu, Președinte LAPAR:
„Protejarea biodiversității nu poate fi realizată prin transferarea costurilor exclusiv asupra fermierilor. Orice măsură trebuie fundamentată economic și însoțită de mecanisme reale de compensare. Fermierii sunt parteneri în protejarea naturii, nu adversarii ei.”
Conf. univ. dr. farm. Anca Daniela Raiciu, Președinte PLANTA ROMANICA:
„România trebuie să protejeze biodiversitatea, dar și să valorifice inteligent patrimoniul vegetal pe care îl deține. Plantele medicinale și aromatice reprezintă o resursă strategică pentru sănătate, cercetare și economie. Conservarea și dezvoltarea trebuie să meargă împreună.”
Aurel Popescu, Președinte ROMALIMENTA si ROMPAN :
„Asigurarea securității alimentareși accesul la alimente de calitate a populației nu trebuie să vină în contradicție cu grija față de mediu și de protejare a biodiversității ci trebuie să fie politici care să se armonizeze în implementare”
Organizațiile semnatare își exprimă disponibilitatea de a participa la un dialog instituțional cu Parlamentul, Guvernul și ministerele de resort pentru elaborarea unui cadru legislativ echilibrat, bazat pe dovezi științifice și pe consultarea tuturor actorilor implicați.
