Guvernul a aprobat, în ședința de luni dimineață de la Palatul Victoria, proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legilor Justiției. Potrivit lui Tudorel Toader, modificările aduse legilor justiţiei se vor dovedi benefice pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei şi pentru suplimentarea garanţiilor de realizare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
„Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale justiţiei. A fost publicată şi cea de-a treia lege a justiţiei, care urmează să intre în vigoare mâine (marţi – n.r.). Pentru corelarea unora dintre prevederile celor trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, pentru preluarea unora dintre solicitările scrise, explicite, ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat prezenta ordonanţă de urgenţă”, a mai declarat ministrul Justiţiei.
Proiectul de OUG aduce modificări în ceea ce priveşte vechimea necesară în magistratură, statutul procurorului detaşat la DNA şi DIICOT, CSM.
Mai exact, „se măreşte vechimea necesară în profesie, în magistratură, pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de prim-adjunct şi de adjunct al acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT, care în prezent este de 8 ani şi durata minimă, vechimea, va fi de 15 ani”. O altă modificare se referă la statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Mai exact, membrii CSM nu vor mai putea fi revocaţi din funcţie dacă îşi pierd încrederea celor care i-au ales.
Principalele modificări aduse OUG:
La
Ministerul Justiţiei când se fac acele interviuri pentru a se
propune preşedintelui republicii diferitele candidaturi pentru
funcţii de procuror de rang înalt, ne recomandă Comisia de la
Veneţia să dăm dovadă de mai multă transparenţă. În ordonanţă
am preluat modelul de la CSM şi pe viitor, de la momentul intrării
în vigoare a ordonanţei, respectivele interviuri şi susţineri de
proiecte manageriale vor fi transmise în direct, vor fi arhivate,
vor putea fi văzute de oricine este interesat, atunci, în momentul
interviului, sau din arhivă la o dată ulterioară.
–
Atât la DIICOT, cât și la DNA crește vechimea în profesie pentru
a putea accede la 10 ani. Să fii procuror la DNA, DIICOT va fi
necesară o vechime de 10.
–
O altă prevedere care a stârnit multă dezbatere, după părerea
mea inutilă. Comisia de la Veneția a reținut faptul că cei doi
reprezentanți ai societății civile în CSM nu au drept de vot. Și
ne scrie cât de necesar e să participe cu drept de vot. Am înțeles
care e dezinformarea, cât scrie Constituția că participă cu drept
de vot la plen. (…) Ca să fie limpede și pentru cine nu vrea să
înțeleagă, reprezentanții societății civile participă cu drept
de vot la plenul CSM.
– MJ poate sesiza IJ pentru a
vedea dacă există indiciile unei abateri disciplinare de către
procurori. De ce am considerat necesară această soluție: prin
raportare la art. 132 din Constituție, procurorii își desfășoară
activitatea sub autoritatea MJ. Autoritatea ar fi pur declarativă
dacă nu ai putea interveni dacă se realizează abateri
comportamentale ale procurorilor.
– O altă
modificare se referă la CSM. Membrii CSM pot fi revocați dacă își
pierd încrederea celor care i-au ales. Or, încrederea este un
factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat şi atunci
acelaşi lucru, acelaşi eveniment în care eu pot să am încredere
altcineva să nu aibă încredere, fiecare cu reprezentarea şi
aprecierea lui, dar această diferenţă de abordare subiectivă de
înţelegere, dacă vrem, nu trebuie să se reflecte în statutul
unui demnitar, membru al CSM-ului, care să poată fi revocat din
acest motiv. Este şi recomandarea Comisiei de la Veneţia, am
eliminat-o, am preluat în bună parte elementele procedurale primite
de la reprezentanţii ai CSM-ului.
–
O altă modificare se referă la amânarea intrării în vigoare până
la 30 iunie 2019. Avem textul de lege care interzice magistraților
să fie detașați. Avem un principiu că mandatele în curs nu pot
fi afectate. Speranța mea ar fi să subliniați diferența de a
detașa pe viitor și a menține pe cineva detașat. Exemplific prin
faptul că CSM a dat o hotărâre care stabilește că detașările
în curs se mențin până la data finalizării lor. Sigur că avem
de la MJ asimilați magistrați care sunt detașați în alte
demnitati publice.
– Amânarea pensionării anticipate până la finele lui 2019.
– Comisia de la Veneția spune că ar fi o problemă, înțeleg că ar fi aproape 2100 de magistrați care ar avea vocație la pensionare. Propunerea a venit de la CSM.
– Pentru a ține echilibrul între dorința unor magistrați, de a respecta decizia CCR, de a răspunde preocupărilor Comisiei de la Veneția s-a propus și adoptat soluția amânării până la finele lui 2019.
– Se prevede că pe viitor apelurile se vor judeca în complet de trei judecători și am dat curs solicitării CSM, amânând. Apelul în complet de trei judecători se va judeca din 2020. – Avem textul de lege care interzice magistraţilor, asimilaţilor să mai fie detaşaţi, dar avem un principiu care spune că mandatele în curs nu pot fi afectate. Adică mandatele în curs nu pot fi scurtate, nu pot fi lungite, pot fi anulate pe motive de revocare. Prin urmare, speranţa mea la dumneavoastră ar fi să subliniaţi diferenţa dintre a detaşa pe cineva pe viitor şi a-l menţine pe cel care este deja detaşat de anul trecut sau de acum doi ani sau de acum jumătate de an. Vreau să vă exemplific prin faptul că la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-a dat o hotărâre de dată recentă în acest sens, în care se stabileşte potrivit a ceea ce am enunţat şi eu, faptul că detaşările în curs se menţin până la data expirării lor. Secţia de procurori a CSM a dat aceeaşi interpretare, că de altfel nici nu se putea altcumva.
– Mulți sunt delegați, detașați. Problema e dacă respectă cerințele legale. Se va face o radiografie a sistemului. Cei care îndeplinesc condiția de vechime, să nu fi fost sancționați, sigur vor rămâne acolo. Ceilalți se vor întoarce la unitățile de parchet de unde au venit.
– Legile justiției sunt și ele perfectibile, probabil vor fi necesare și alte modificări. Am mers de două ori la Comisia de la Veneția, cu draftul de ordonanță în mână, ca să discutăm coordonatele noilor reglementări în raport cu standardele europene, nu să cer aprobare.
– Speranța mea ca în avizul final să se constate că fie și parțial România se aliniază la standardele europene.
