Avalanșa extremei drepte, anunțată cu surle și trâmbițe în zilele din ajunul alegerilor legislative din Suedia, nu s-a dovedit reală. Social-democrații primului-ministru Stefan Lofven, până acum la putere, au fost cei care au reușit să limiteze efectele unei campanii axate puternic pe anti-migrație, desfășurată de Democrații Suediei (SD).
Partidul Social-Democrat este creditat – potrivit unor sondaje realizate la ieșirea alegătorilor de la urne – cu 25,4%, până la 26,2% din sufragii, depășindu-i pe conservatori, care nu ar putea beneficia de mai mult de 18%. De remarcat însă că, pentru prima oară în istoria sa, social-democrații obțin un atât de mic număr de sufragii, cu 5,5% mai puține față de legislativele de acum patru ani, sancționați pentru politica lor tolerantă în privința migrației.
Deși se aștepta la rezultate zdrobitoare la acest scrutin, respectiv undeva între 20 și 30% din sufragii, extrema dreaptă nu a repurtat decât «un limitat puseu». Democrații Suediei (SD), o formațiune ce și-a clădit strategia electorală în principal pe anti-imigrație, naționalism și eurofobie, nu poate spera la mai mult de 16,3%, până la 19,2% din voturi. Un sondaj realizat de canalul public SVT la ieșirea de la urne situează deja SD pe poziția de a doua formațiune politică din Suedia, înaintea Conservatorilor, care nu sunt creditați decât cu circa 18% din voturi.
Nimeni nu obține, deci, peste 50% din cele 349 mandate în Riksdag (Parlamentul suedez), ceea ce impune negocieri pentru crearea unei majorități. Imediat după ce primele sondaje au devenit publice, secretarul general al partidului Conservatorilor, Gunnar Stromer, i-a cerut premierului Stefan Lofven să tragă învățăminte din campania electorală și din rezultatele acestor alegeri și să demisioneze.
«Pactul cu diavolul»
Opoziția este ferm hotărâtă să-i elimine de la putere pe social-democrați, chiar dacă a existat tendința de a-i ține la distanță pe Democrații Suediei de la posibilitatea de a exercita vreo influență politică. Formațiunile de centru sau liberale au spus deschis că refuză «pactul cu diavolul». În ce-i privește pe conservatori, șapte din zece simpatizanți ai acestora nu vor să audă de vreo alianța cu extrema dreaptă. Sâmbătă seară, surpriză: la un miting în capitala suedeză, Jimmie Akesson, liderul extremei drepte, a lansat un ultimatum liderului conservatorilor. «Kristersson, spunea el, are la dispoziție 24 de ore pentru a răspunde la întrebarea: ești gata să cooperezi cu mine sau cu social-democratul Stefan Lofven?». Duminică dimineață, Ulf Kristersson declara însă pentru France Presse că «singura garanție pentru a elimina guvernul aflat până acum la putere este Alianța celor patru partide de centru–dreapta».