Platforme private precum Lanceria vin să ajute freelancerii și contractanții pentru a le facilita colaborarea
Peste 1.200.000 de liber-profesioniști erau în țara noastră în 2020, cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, arată datele Asociației Freelancerilor din România preluate din Eurostat. Cei mai mulți în IT – 36%, 29% în marketing și servicii creative, 19% în sectorul financiar și 15% în transporturi, potrivit BestJobs. Aceeași platformă estimează o creștere cu 40% a pieței de freelancing în acest an, din mai multe motive: 60% dintre angajați declară că sunt interesați să preia proiecte în colaborare pentru a-și crește veniturile și 21% susțin că sunt tentați să părăsească locul de muncă pentru a avea mai multe job-uri în sistem frelancing.
România este, de altfel, listată de către Eurostat printre țările cu cel mai mare procent de freelanceri (14%) – lângă Polonia (14%), Italia (15%) și Grecia, în top, cu 21% din totalul forței de muncă. Prin contrast, cel mai mic procentaj din Europa de persoane care lucrează pe cont propriu este înregistrat în Danemarca și Luxemburg (4%).
În contextul actual însă, în care acest tip de colaborare în piața muncii este din ce în ce mai dezirabil pentru persoanele active, indiferent de vârstă și accesul a devenit tot mai facil nu doar la clienți și afaceri locale, cât și internaționale, ne confruntăm cu o lipsă acută a reglementării acestui domeniu. Nu există, la nivel național, un cadru legal privind organizarea și funcționarea activității freelancerilor, care să fie implementat la nivel social și economic, astfel încât să faciliteze accesul la instrumente de creditare și protecție socială. În plus, freelancerii nu pot beneficia de actele normative generale pentru activități specifice, din cauză că în țara noastră nu sunt reglementate o mare parte din meseriile noi, foarte multe dintre profesiile generate de dezvoltarea internetului și apariția rețelelor nefiind încă prinse în codul CAEN.
“Piața forței de muncă s-a schimbat cu adevărat în ultimii ani – și poate cel mai mult chiar în anul pandemiei, dar și ca urmare a exploziei culturii digitale, de la structuri oarecum uniforme la contexte multiple, chiar hibrid de muncă. Sub tentația incontestabilă a conectivității, în era internetului, oamenii au înclinația să suprime paradigmele trecutului și să făcă trecerea de la un loc de muncă pentru toată viața și scheme colective de muncă, la freelancing – un experiment al independenței. Sunt de mult apuse zilele în care munca pe cont propriu era preponderent privită ca o strategie de supraviețuire pentru cei care nu găsesc alte mijloace de a câștiga un venit”, consideră Anca Rancea, Președintele Asociației Freelancerilor din România.
Contextul economic și social actual plasează numărul freelancerilor ca indicator relevant pentru prezența unui spirit antreprenorial în economii dinamice și inovatoare, dar și pentru natura precară a contractelor de muncă, completează Anca Rancea. “Pe măsură ce economia continuă să se schimbe în moduri care fac lucrul pe cont propriu mai des întâlnit și de dorit, experiențele freelancerilor modelează înțelegerea viitorului muncii. Spre exemplu, dacă work from homeera până nu demult un apanaj al freelancerilor, acest model a fost integrat, de voie sau de nevoie, în timp record, în etica și rigoarea muncii din toată lumea. Acum, mai mult ca oricând, a venit momentul să ne uităm cu atenție la această comunitate și la nevoile ei pentru ca viitorul muncii să nu ne mai ia pe nepregătite.”
Printre principalele provocări cu care se confruntă freelancerii în țara noastră se regăsește lipsa de credibilitate în fața potențialului client, dar și a industriei în care activează, protecția precară în fața abuzurilor din partea clienților și accesul dificil la un sistem competitiv bazat pe egalitatea de șanse.
“Mai e și dezavantajul comisioanelor foarte mari percepute de platformele tradiționale în care se listează freelancerii pentru a găsi job-uri, care pierd, practic, bani și în faza de <order> și în cea de <tips>, în cazul în care munca sa chiar e apreciată de cel care îl solicită. Nemaivorbind despre lipsa de previziune financiară, din cauza întârzierii dese a plăților în contul freelancerilor”, spune Mihail Sebastian Sararu, CEO Lanceria.io, o platformă românească destinată freelancerilor care își propune să reducă din aceste taxe.
Lanceria va folosi inteligența artificială care să ajute la determinarea unui matching între freelancer și angajator pentru a finaliza un proiect cu succes. Mai mult, platforma va introduce opțiunea de plăți hybrid, atât plăți prin FIAT, cât și plăți prin criptomonede.
În Uniunea Europeană, 18 milioane de oameni (aproape 10% din populația aptă de muncă) sunt deja liber-profesioniști puri, adică nu din rândul celor care-și rotunjesc veniturile salariale cu freelancing sau sunt mini-antreprenori. O estimare recentă arată că la nivelul Uniunii 45% din veniturile generate în piața muncii în UE reprezintă contribuția freelancerilor.
