Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Literatura clasică și cea modernă, o paralelă succintă
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Cultură și EducațieOpinii

Literatura clasică și cea modernă, o paralelă succintă

Mihai Gîndu
Autor
Mihai Gîndu
Publicat 15 februarie 2024
Distribuie
Foto: www.freepik.com

Cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii, marcată în ziua de 15 februarie, dincolo de cuvenitul îndemn la lectură, poate că nu e lipsit de interes să ne punem întrebarea: ce ar fi mai bine să alegem, literatura clasică sau cea modernă?

Literatura autentică nu va pieri niciodată, indiferent de vicisitudinile epocii pe care o traversează. Marii scriitori au reflectat, de multe ori, în creațiile lor, probleme sociale sau politice, unii dintre ei plătind scump ”îndrăzneala” de a se situa contra curentului.

În prezent, unul nu foarte favorabil pentru piața cărții, deși interesul pentru literatură există, o întrebare legitimă care s-ar putea pune este: ce alegem? Literatura modernă sau cea clasică?

În ceea ce privește literatura clasică, principala prejudecată care trebuie depășită este aceea potrivit căreia aceasta ar fi ”depășită” în zilele noastre.

Nimic mai fals! În afara evidenței că genii precum Dostoievski, Tolstoi, Camus, Sartre, Hemingway ș.a. nu pot fi considerate ”perimate”, găsim în literatura clasică profunzimi și valențe care garantează prin ele însele perenitatea lucrărilor respective.

Voi ilustra teza cu două scurte extrase din E.A. Poe și Byron.

”Am contemplat priveliştea din faţa mea şi numai la vederea casei, a contururilor în care mi se înfăţişa acel domeniu – cu zidurile lui bătute de vânturi, cu ferestrele asemenea unor orbite goale, cu tufele rare de rogoz, cu cele câteva trunchiuri de copaci cărunţi şi gârbovi – m-a năpădit o sfârşeală fără margini, pe care n-aş putea să o compar mai bine cu altă senzaţie pământească decât cu visul de apoi al celui care se trezeşte din beţia de opiu – cu amara regăsire în viaţa de toate zilele, cu hâda şi treptata cădere a vălului. Era un fior de gheaţă, o scufundare, o dureroasă strângere a inimii, o întristare fără leac a minţii, pe care niciun imbold al închipuirii n-ar mai fi putut-o îndemna spre măreţie”. (E.A. Poe – Prăbuşirea Casei Usher).

Elevii și studenții – Practică în producție
21 iunie 2019

”Dar dacă-n lumi mai bune-ajungi

Şi-ţi afli-n ele fericirea,

Dă-mi mie-o parte, să-mi alungi

Neliniştea şi pustiirea.

”Nu simt nimic”, un documentar despre manipulare prin Internet
19 iunie 2024

Învaţă-mă să rabd – iertând

- Publicitate -

Să fiu iertat: iubirea-ţi vie

Mi-a fost lumină pe pământ,

Speranţă-n ceruri va să-mi fie!”.

(G. Byron, ”Pentru Thyrza”, traducere de Petre Solomon)

”Dar steaua serii razele-i suave

Când le plecă spre falnicul, din urmă

Brașov Jazz & Blues Festival, ediția a XI-a, a adunat peste 20.000 de spectatori
18 august 2023

Lăcaş străvechi al dragostei bolnave,

Simţi tristeţi ciudate-n piept că-i scurmă.

Tăia fregata valuri albe-n turmă

În umbra legendarului azi munte,

Nostalgic val lăsând mereu în urmă;

Şi sta melancolia să-şi înfrunte

Cu ochiul mai senin, mai limpezită frunte”.

(G. Byron, Childe Harold, ”Cântul al doilea”, fragment).

Așa ceva intră direct în eternitate, nu ai cum să te opui.

Este drept, unele texte, parcurse azi, pot părea scolastice, mai greu de înțeles de contemporani (îmi amintesc, în acest sens, de unele fragmente din ”Ultimul om”, de Mary Shelley, sau de anumite părți din creația lui Balzac).

Totuși, clasicii se citesc cu aceeași plăcere în operele lor reprezentative, iar una dintre capodoperele literaturii universale, ce atinge profunzimi care cu greu ar putea fi egalate sau întrecute, este ”Séraphita”, a aceluiași Honoré de Balzac, lucrare impecabilă artistic și cu substrat metafizic și ezoteric de excepție (din păcate, cel puțin la noi, deși a fost tipărită, nu a beneficiat de popularizarea pe care o merita).

De asemenea, opera dostoievskiană, ”Lupul de stepă” și ”Jocul cu mărgele de sticlă”, de Hermann Hesse, sau ”Portretul lui Dorian Gray”, de Oscar Wilde, sunt doar câteva dintre multele exemple de lucrări care au trecut testul timpului și îl vor trece și în continuare, doar dacă omenirea nu se va îneca la un moment dat în propria decadență.

În ce privește literatura contemporană, schimbările de formă, viziunile moderniste, adaptate epocii, nu trebuie să impieteze asupra calității conținutului.

Sunt mulți autori moderni de succes care au reușit să îmbine pasiunea pentru scris cu reușita comercială și cu crearea unei mase de fani semnificative, ceea ce nu e deloc puțin lucru în zilele noastre.

Câteva nume care mi-au atras atenția: Olga Tokarczuk (laureată cu Nobel), Haruki Murakami (etern candidat, ca și Cărtărescu, la același titlu), Ismail Kadare, Stephen King, Michel Houellebecq, Hélène Grémillon (mai sunt oricum mulți alții pe o listă ce poate fi considerată de interes).

Formele noi pot face casă bună cu literatura de calitate:

„Fiecare carte este o ipostaziere a Cărții și se constituie într-o reflectare a ei. Este simbolul încercărilor omenești de dobândire a Adevărului Absolut și toate cărțile scrise de oameni sunt, într-o oarecare măsură, o apropiere, pas cu pas, de acest adevăr. Prin urmare, oamenii au fost înzestrați cu presentimentul că fiecare lucru care li se pare demn de descris are o dimensiune cosmică sau divină. Iată de ce, răbdători precum furnicile, ei strâng cuvinte pentru a numi acel lucru. Și totul merită să fie descris. Nu doar viețile sfinților, marile catastrofe, războaiele sau căsniciile regilor, ci și nașterea celui de-al șaptelea copil în familia unui țesător; secerișul într-un sat sărac, visele unei bătrâne nebune și ziua în azilul din Nantes”. (Olga Tokarczuk – Călătoria oamenilor Cărții).

În prezent, trebuie doar un plus de atenție pentru ca nu cumva viziunea modernistă să alunece în frivolitate, în diluare de conținut, în lipsă de esență. Este un pericol potențial, și nu o regulă.

În concluzie, putem spune că nu trebuie să alegem o epocă sau alta, să eliminăm din preferințele noastre fie clasicul, fie modernul, ci, cu discernământ, să luăm din fiecare perioadă ceea ce este mai de valoare, să filtrăm după criteriul valoric, și nu după aparențe sau succes de casă.

Atât clasicul, cât și modernul au ceva de oferit celor dispuși să le recepteze.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior DSA: Deciziile pentru soluționarea plângerilor privind serviciile digitale și de certificare a organismelor de soluționare extrajudiciară a litigiilor, în consultare publică
Articolul următor Maiorescu versus Eminescu
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Laurențiu Plosceanu, Președinte ARACO, Vicepreședinte UGIR: Firmele de construcții fără planuri de decarbonizare și practici sustenabile riscă excluderea din proiecte
Actualitate Construcții
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) a avut o întâlnire cu reprezentantul TikTok pe România, Ungaria și regiunea Balcanilor
Actualitate
IMM România avertizează: consumul a scăzut cu peste 25% la începutul anului, semnal de alarmă pentru economia reală
Economie

RSS Știri Financiare

  • Decathlon va deschide un magazin de peste 1.000 metri pătrați în Plaza România 
  • 8 din 10 români sunt mai atenți la preț în acest an când fac cumpărături online
  • Odometrul modelelor Ford Tourneo din România a fost dat înapoi cu 327.000 kilometri
  • Peste 4,6 milioane metri pătrați de spații au fost certificați în 2025
Cultură și Educație

Un nou succes internațional al scriitorului român Eugen Ovidiu Chirovici: Filmul Sleeping Dogs are premiera mondială în 21 martie

1 minute
Economie

Suntem mai optimiști decât ar fi cazul?

4 minute
Cultură și Educație

Ministerul Educației a decis extinderea perioadei de depunere a dosarelor de bursă și a emis clarificări privind acordarea acestora

3 minute
Cultură și Educație

Foxtrot, film antirăzboi, dar şi despre caracterul uman în situaţii-limită

3 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?