De la lucrul pentru serviciu până la divertisment, de la navigarea pe site-uri de ştiri până la verificarea mail-ului, de la vizionarea de filme până la accesarea reţelelor de socializare, omul modern petrece tot mai mult timp pe net.
Mai precis, cât?
Un studiu făcut la nivel internaţional de Global Media Intelligence Report, în 2020, citat de www.digi24.ro, arată că timpul pe care îl petrecem în medie în faţa calculatorului, laptop-ului sau al telefonului este de peste şapte ore pe zi. (Cifra creşte, desigur, şi pentru că accesarea mediului virtual de pe smartphone, tot mai populară în ultima vreme, se adaugă timpului petrecut în faţa calculatorului/laptop-ului/tabletei).
Beneficiile posibilităţii de a accesa oricând internetul sunt enorme: poţi ţine permanent legătura cu persoane aflate la distanţă, chiar în alte ţări, poţi afla ştiri în timp foarte scurt, poţi vedea filme sau citi cărţi online, îţi poţi publica pe internet lucrări literare, muzicale, picturi ş.a., în cazul în care eşti creator, poţi parcurge presa online, îţi poţi achita facturile sau te poţi abona la site-uri care te interesează.
Este evident pentru oricine că omul modern nu poate trăi fără internet.
În acelaşi timp, din păcate, pe măsură ce ofertele se diversifică, ajungem să petrecem online mai multe ore pe zi decât ar fi normal (chiar mai multe decât media de 7 ore amintită), iar consecinţele nu întârzie să apară.
Se ştie că există cazuri extreme în care unele persoane ajung să petreacă şi 14-15 ore din 24 pe net, mai ales în cazul gamerilor înrăiţi, care se pot confrunta cu o dependenţă extrem de periculoasă.
Dar nu e neapărată nevoie să fii fan al jocurilor video pentru a se produce lucruri cu consecinţe ireversibile.
A făcut înconjurul României ştirea din vara acestui an care relata despre doi copii gemeni din Ploieşti care au căzut de la etajul 10 (şi, evident, şi-au pierdut viaţa) în timp ce mama lor era logată pe Facebook. Fără ca aceasta să ştie ce se întâmplă, fiind prea absorbită de activitate.
A existat un caz similar şi în Marea Britanie, unde o mamă era logată pe internet de pe telefon, iar în timpul activităţii pe care o desfăşura fiul său în vârstă de doi ani s-a înecat într-un iaz, femeia primind o condamnare de 5 ani de închisoare, potrivit ziare.com.
Iar situaţiile de acest tip nu sunt singulare.
Astfel, iau naştere adevărate tragedii, fără ca cineva să provoace rău cu intenţie.
Desigur, mamele respective pot fi acuzate de neglijenţă, dar tuturor ni s-a întâmplat să nu auzim nici măcar soneria de la uşă în timp ce urmăream un film pe calculator sau conversam pe chat.
Ele sunt, în opinia mea, în primul rând victime, chiar dacă ar fi trebuit să-şi împartă altfel sarcinile şi timpul liber.
Nu este vorba despre rea-intenţie nici în cazul furnizorilor de Internet, al proprietarilor de site-uri sau reţele de socializare, fiindcă ei nu au niciun control asupra modului în care utilizatorii aleg să-şi gestioneze activităţile online şi să-şi împartă timpul liber.
Şi astfel avem cazuri soldate cu pierderi de vieţi omeneşti fără vreun vinovat autentic.
Însă problema rămâne şi trebuie analizată.
În best-seller-ul ”Demenţa digitală”, profesorul de psihiatrie şi specialistul în neuroştiinţe, reputatul autor german Manfred Spitzer, tratează pe larg acest subiect.
Vă recomand cartea, apărută la Editura Humanitas anul trecut, pentru o mai bună înţelegere a fenomenului dependenţei digitale şi a transformărilor pe care aceasta le aduce în psihicul şi comportamentul uman. Are deci autoritatea unei lucrări scrise de un specialist, de un om avizat şi documentat.
Este de remarcat că o statistică a folosirii mediului digital (TV, video, DVD, Internet, jocuri pe calculator) de către elevii de clasa a noua în Germania în 2009 arată un timp mediu zilnic de 7,14 ore, deci în concordanţă cu rezultatul studiului Global Media citat la început.
Veţi găsi (pag. 233) şi un test pentru evaluarea dependenţei de internet. Punctajul maxim este 56, iar valorile situate în jur de 28 sunt deja un indicator clar al dependenţei de internet. Semnatarul acestor rânduri, adică eu, a totalizat 45 de puncte. Deci chiar nu vorbesc în necunoştinţă de cauză.
Problema nu este să abandonăm total mediul digital sau să dăm un verdict, ci să conştientizăm că ne confruntăm cu un fenomen real şi cât se poate de serios. Şi nu ar conta că ne petrecem 7-8 ore pe zi, poate şi mai mult, în mediul virtual dacă nu am lua acest timp din necesarul zilnic în viaţa reală. Dacă avem studii de urmat şi un partener/o parteneră sau un serviciu şi o familie, când să le mai acoperim pe toate? Aşa s-a ajuns şi la tragediile amintite.
Singura soluţie cât de cât viabilă este să ne limităm acest timp la strictul necesar, iar, în afara timpului alocat somnului, cel puţin 5-6 ore pe zi să le petrecem în mediul natural, în parc, pe stradă sau cu prietenii.
Desigur, nu mă refer la situaţia din momentul de faţă, când iarna bate la uşă, iar restricţiile în contextul pandemiei se înteţesc.
Dar trebuie să ţinem cont de acest pericol potenţial imens.
