Joi, 28 septembrie, este ziua în care, la reuniunea miniștrilor de Justiție și de Interne europeni, a fost depășită o etapă importantă în perspectiva realizării unui pact european privind azilul și migrația. „Cei 27” s-au înțeles aupra unui punct sensibil al pactului ce privește în special suspendarea unei părți a ajutoarelor de care se bucură migranții la sosirea lor în Europa. Decizia a fost luată în cadrul Consiliului european pentru Justiție și afaceri interne.
După luni de zile de negocieri, cei 27 miniștri de Interne ai țărilor UE, reuniți la Bruxelles, au ajuns de fapt la un acord privitor la gestionarea crizei migratorii. O reformare a politicii de azil și migrație în Europa este cerută de mai mulți ani în capitalele UE, respectiv din 2020, după marele aflux de migranți început în anii 2015-2016. Țările din Sudul european insistă de aproape 20 de ani pentru o adevărată reformă în acest domeniu. Decizia de joia trecută sub deviza reglementării în perioade de criză permite membrilor UE să facă față sosirilor masive și simultane în Europa, intrând în joc o veritabilă solidaritate europeană în caz de criză.
Mai rămâne de soluționat un ultim blocaj
Anterior, cei 27 membri ai UE au fost de acord asupra altor elemente ale reformei în politica de azil și migrație, elemente ce privesc funcționarea normală. Rămâne însă un blocaj major în calea reglementării crizei.Textul avea nevoie de susținerea Germaniei pentru a avea, astfel, majoritatea în favoarea întregului text. Verzii din coaliția guvernamentală a Germaniei s-au opus cu îndârjire până joia trecută, la reuniunea de la Bruxelles.Textul viitorului pact prevede suspendarea unei părți a protecțiilor de care se bucură migranții la sosirea lor în Europa. În cazul unei crize migratorii, respectiv în cazul unui aflux masiv și brusc de migranți către UE, durata rămânerii lor în centre de protecție poate fi prelungită. De asemenea, examinarea cererilor de azil poate fi simplificată și accelerată, în special pentru cei care, statistic, au cele mai puține șanse ca cererile lor să fie acceptate. Rezultatul celor două dispoziții mai sus expuse, așa-numite „dispoziții de criză”, va fi o soluționare mai rapidă, prin respingere, a solicitanților neeligibili pentru azil în Uniunea Europeană și deci trimiterea lor rapidă în țările de origine.
”Italia a cerut, totuși, răgaz pentru a examina în detaliu noile decizii, inclusiv din punct de vedere juridic”, a anunțat șeful diplomației italiene, Antonio Tajani, având în vedere unele concesii ce se fac părții germane pentru a-i obține votul pozitiv.
