Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a participat la reuniunea Consiliului miniștrilor mediului desfășurată la Luxemburg. Principalele subiecte pe ordinea de zi au vizat: Strategia europeană pentru reziliența în domeniul apelor, concluziile Uniunii Europene pentru Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP30) și Pactul European pentru Oceane.
În deschiderea reuniunii, ministra a subliniat importanța Strategiei europene pentru apă ca instrument esențial al adaptării la schimbările climatice și al protejării unei resurse critice pentru viață și economie: „Adaptarea la noile realități climatice trebuie să pornească de la apă — resursa fără de care nu există viață, economie sau securitate alimentară. Utilizarea apei trebuie să devină responsabilă, echitabilă și sustenabilă. Pentru ca aceasta să fie realitatea, susținem finanțarea proiectelor privind infrastructura de apă inclusiv prin fonduri europene. În ultimele luni am muncit la Ministerul Mediului pentru a salva proiecte de apă și canalizare în valoare de miliarde, care să fie susținute prin AFM – continuăm efortul de a identifica resurse în acest sens și la nivel european. România sprijină o abordare integrată, care leagă strategia de Planul european de adaptare la schimbările climatice și de Politica Agricolă Comună”.
În ceea ce privește pregătirea poziției Uniunii Europene pentru Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP30), care va avea loc în luna noiembrie la Belém, Brazilia, Diana Buzoianu a pledat pentru un angajament global reînnoit, prin contribuții și măsuri concrete de implementare: „Tranziția verde costă, dar costă infinit mai mult să nu o facem. România sprijină o abordare echilibrată, care combină fondurile publice cu investițiile private, încurajează inovația și lărgește baza globală de contribuitori. Este singura cale realistă de a menține încrederea oamenilor și competitivitatea economiei europene. În final, COP30 nu trebuie să fie doar o nouă rundă de discursuri. Trebuie să fie momentul în care trecem de la angajamente la implementare, de la vorbe la rezultate”.
Totodată, în cadrul dezbaterii dedicate Pactului European pentru Oceane, România a susținut includerea regiunii Mării Negre ca prioritate strategică a Uniunii. „Pactul aduce o viziune de ansamblu asupra modului în care putem transforma economia albastră într-un motor de inovare și sustenabilitate. Pentru România, asta înseamnă investiții în porturi verzi, infrastructură inteligentă, cercetare marină și locuri de muncă moderne pentru comunitățile de coastă. Marea Neagră poate și trebuie să devină o zonă de oportunitate, nu doar o frontieră a Europei. Mai mult, Pactul European pentru Oceane trebuie să fie mai mult decât un document – trebuie să fie un angajament colectiv pentru regenerare și cooperare”, a precizat ministra română a mediului, apelor și pădurilor.
Pentru atingerea stării ecologice bune, România consideră esențiale: metodologii științifice robuste, care să permită evaluarea corectă a stării ecosistemelor marine, sisteme integrate de monitorizare, care combină observațiile tradiționale cu tehnologiile moderne, inclusiv date satelitare, investiții consistente în cercetare, protecția mediului marin, precum și cooperare regională și internațională.
Cea de-a șaptea sesiune a Adunării pentru Mediu a Națiunilor Unite (UNEA-7) va avea loc între 8 şi 12 decembrie 2025 la sediul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) din Nairobi, Kenya.
