În efortul Guvernului de a găsi măsurile necesare pentru reducerea deficitului record și de restructurare a sistemului public din România, înalții oficiali de la București au scos la lumină faptul că nu există un plan de țară. A recunoscut acest lucru Președintele României, Nicușor Dan. În plan sectorial a venit rândul lui Radu-Dinel Miruță, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) să declare dezarmant de senin: „În România nu există nicio strategie pentru turism… Suntem la minus infinit”. Oare aceasta este situația reală? Dincolo de taxe mărite, singura certitudine până în prezent, chiar nu există soluții de redresare, fie ele și sectoriale? Observăm că probleme de structură sunt în toate domeniile. Rezultatele se văd în deficite bugetare, deficit galopant în comerțul exterior unde s-au mai acumulat 1,3 miliarde de euro, inflație în creștere peste așteptările BNR, 9,9% în perioada de vară este un indicator alarmant etc.
Până la urmă problema apare chiar în curtea guvernamentală. Nu poți să afirmi senin că nu există un plan de dezvoltare. Se poate interpreta ca lipsă de viziune. Nu cred, în acest caz, că viziunea lipsește, doar că ea este una egocentristă de genul “noi decidem” și scoate brutal în lumină absența dialogului. Așa se explică politica “sertarului guvernamental“ unde zac, prăfuite, toate măsurile propuse de antreprenoriatul românesc. Propunerile din cadrul dialogului social, reglementat în România, pentru structurile guvernamentale au o singură utilitate, aceea de a bifa o întâlnire obligatorie cu partenerii sociali (fie că vorbim despre comisii de dialog social, Consiliul Economic și Social sau despre Consiliul Național Tripartit).
Cu siguranță soluții există, cum există și disponibilitate la colaborare. Turismul, despre care Dinel Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) spunea: „în România nu există nicio strategie pentru turism”, este un caz relevant.
Joi, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) i-a oferit ministrului de resort “soluția în plic” . De această dată în mod public, prin următorul comunicat de presă, pe care îl prezentăm integral :
“ FPTR consideră această afirmație (absența planului de dezvoltare, n.r.) drept un semnal de alarmă justificat, care evidențiază lipsa cronică a unei strategii în domeniu și declinul accentuat al industriei turistice naționale din ultimele decenii. În acest context, federația adoptă o poziție critică, dar mobilizatoare, subliniind că recunoașterea problemelor trebuie urmată de acțiuni concrete și imediate pentru redresare.
Ca răspuns la această situație, FPTR anunță că a întreprins demersuri oficiale menite să impulsioneze autoritățile spre acțiune. În continuarea demersurilor, FPTR a transmis o nouă adresă oficială către Ministerul Economiei în atenția d-lui ministru Radu-Dinel Miruță și o notă către conducerea Partidului Social Democrat – însoțită de o notă de fundamentare – prin care a prezentat un set de propuneri concrete pentru salvarea turismului românesc. Aceste propuneri au fost înaintate în vederea analizării lor și includerii în Planul 3 de măsuri fiscale pe care Guvernul urmează să îl adopte, plan ce vizează revigorarea economiei. FPTR subliniază că măsurile propuse vizează direct oprirea declinului din turismul românesc și relansarea acestui sector vital, răspunzând totodată criticilor legate de lipsa de strategie.
Propunerile-cheie formulate de FPTR pentru pachetul 3 de măsuri fiscale sunt următoarele:
- Reintroducerea impozitului specific în turism – o măsură ce ar asigura venituri bugetare stabile și imediate în 2026, eliminând posibilitățile de evaziune fiscală prin optimizări contabile și garantând plata impozitului anticipat. FPTR argumentează că actualizarea impozitului specific (conform inflației și cu o creștere suplimentară) ar conduce la o colectare mai eficientă a taxelor în sectorul hotelier și al restaurantelor, independent de fluctuațiile de profit.
- Menținerea cotei reduse de TVA pentru serviciile de cazare și alimentație publică – o măsură esențială pentru menținerea competitivității sectorului și a locurilor de muncă. FPTR avertizează că o eventuală creștere a TVA în turism ar duce la pierderea a mii de locuri de muncă și la scăderea conformării fiscale voluntare. În schimb, păstrarea unei cote reduse de TVA (așa cum procedează majoritatea țărilor UE) va stimula conformarea fiscală și va stabiliza veniturile bugetare pe termen mediu, protejând totodată investitorii autohtoni și forța de muncă din industrie. Reintroducerea impozitului specific va asigura cu certitudine virarea către bugetul central a impozitului pe profit estimat de Ministerul de Finanțe începând cu anul 2026, nemaiexistând presiune pentru renunțarea la cota redusă de TVA.
- Reglementarea utilizării plajelor litoralului românesc – FPTR propune modificarea urgentă a legislației privind concesionarea și exploatarea plajelor, pentru a elimina birocrația excesivă și distorsiunile create de actualele proceduri. Se dorește instituirea unui „moment T0” legislativ, care să permită reorganizarea sectoarelor de plajă și simplificarea atribuirii acestora către operatorii din turism și autoritățile locale, în colaborare cu Organizațiile de Management al Destinației. Totodată, FPTR militează pentru garantarea accesului liber al turiștilor și localnicilor pe plajă, fără costuri suplimentare, precum și pentru implicarea administrațiilor locale în asigurarea infrastructurii de bază (utilități, grupuri sanitare, dușuri etc.). Scopul acestor măsuri este creșterea atractivității litoralului românesc și stimularea investițiilor durabile în turismul estival, în beneficiul atât al turiștilor, cât și al mediului de afaceri local.
- Propunem modificarea legislației aplicabile, respectiv a Codului administrativ, astfel încât concesionarea și vânzarea unor terenuri aparținând domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale să fie permisă operatorilor economici deținători de structuri de primire turistice clasificate.Această măsură ar permite dezvoltarea de servicii suplimentare prin amenajarea de piscine, locuri de joacă și alte forme de agrement, contribuind direct la diversificarea ofertei turistice, la atragerea unui număr mai mare de turiști și, implicit, la prelungirea sezonului estival. Prin implementarea acestei modificări, unitățile de cazare ar putea funcționa la un nivel ridicat de atractivitate nu doar în perioada de vârf a verii, ci și în extrasezon, ceea ce ar genera încasări suplimentare la bugetele locale și centrale, locuri de muncă stabile și o utilizare mai eficientă a infrastructurii existente.
FPTR subliniază că implementarea acestor măsuri nu ar necesita fonduri suplimentare de la bugetul de stat, dimpotrivă, adoptarea lor ar putea genera venituri publice suplimentare, prin creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor și prin atragerea unui număr mai mare de turiști în România. De asemenea, aceste soluții ar pune bazele relansării durabile a industriei turistice autohtone, fără a solicita efort financiar din partea statului, acționând ca un catalizator pentru dezvoltare economică regională și crearea de noi locuri de muncă.
FPTR consideră că sprijinirea turismului prin astfel de politici fiscale și de reglementare este nu doar oportună, ci și necesară pentru a preveni adâncirea deficitului de balanță comercială cauzat de turismul în regres.
Prin prezentul comunicat, FPTR face un apel ferm către autorități – atât către liderii coaliției de guvernare cât și către Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului– să trateze cu maximă prioritate aceste propuneri. Soluțiile există și au fost deja înaintate oficial; ele trebuie doar asumate și aplicate fără întârziere.
FPTR își exprimă disponibilitatea de a colabora strâns cu factorii decizionali la elaborarea și implementarea unei strategii reale în turism, care să valorifice potențialul uriaș al României și să stopeze declinul evidențiat.
Este momentul ca declarațiile de bune intenții să fie urmate de măsuri concrete, astfel încât peste ani turismul românesc să nu mai fie caracterizat de absența strategiei, ci de viziune, sustenabilitate și performanță.”
Iată așadar că mediul privat demonstrează public disponibilitatea deplină de a colabora cu instituțiile statului, oferind soluții verificate ca impact pentru depășirea actualului moment pe care îl traversează economia românească. Rămâne de văzut dacă oferta este acceptată și mai ales aplicată.
