Comentatori ai presei occidentale relevă că aceasta este prima misiune de acest gen de la cea efectuată de fosta URSS în 1976. „Această ambițioasă operațiune”, scrie „Le Point”, „va permite gigantului asiatic ca, în afara aducerii unor eșantioane de roci lunare, să testeze noi tehnologii, cruciale pentru plănuita trimitere de astronauți pe Lună în 2030”.
Sonda a fost propulsată „cu succes” de o rachetă Longue-Marche 5 marți, la ora locală 4.30 (20.30 GMT luni) de la Centrul spațial Wenchang, de pe insula Hainan, a anunțat Agenția spațială chineză (CNSA). Această misiune este de fapt o nouă etapă a programului spațial al Chinei care a dat marea lovitură la începutul anului 2019, când pe fața ascunsă a Lunei a aterizat un mecanism chinez – premieră mondială. Sonda trimisă marți are drept obiectiv colectarea a circa 2 kilograme de rocă lunară obținută prin săpătură de până la 2 metri adâncime. Aceste eșantioane vor fi prelevate într-o zonă geologică nouă, alta decât precedentele misiuni, sovietică și americană. Sunt – potrivit experților – piese noi ce se vor adăuga la „marele puzzle al istoriei Lunii”.
„Oamenii de știință chinezi, precum și cei din alte țări vor avea oportunitatea să obțină, în scop de cercetare, eșantioane lunare aduse de misiunea Chang’e 5″, a promis Pei Zhaoyu, directorul adjunct al organismului chinez specializat în explorarea Lunii. „China„, a declarat la rândul său Chen Lan, „analist specializat în programul spațial chinez, va profita de această misiune pentru a perfecționa tehnologiile necesare viitoarelor misiuni lunare cu echipaje la bord… Este încă un pas al chinezilor către Lună„.
O misiune dificilă
Chang’e 5 este prima tentativă de aducere a unor roci lunare, de la misiunea (fără echipaj la bord) Luna24, efectuată de fosta URSS în 1976. Statele Unite au adus și ele eșantioane lunare cu prilejul misiunii cu echipaj la bord, Apollo17 (1972), colectate direct de către astronauți.
Sonda Chang’e5 trimisă marți spre Lună are greutatea de 8,2 tone și conține patru părți: un orbitor (care va rămâne în orbita lunară), un aterizor (care va ateriza pe Lună), un modul de remontare (de la sol către orbita lunară) și o capsulă pentru retur pe Terra.
Chang’e 5 va ateriza în apropiere de Mons Rumker, un masiv muntos cu altitudine de peste 1.000 metri. Spre deosebire de programul sovietic, unde sonda efectua direct distanța Luna-Terra după colectarea eșantioanelor, programul chinez actual va utiliza o metodă mult mai complicată.
Rocile vor fi mai întâi plasate de către roboți în modulul de remontare (care va trebui să reajungă pe orbita lunară), înainte de a fi traversate în capsula de revenire pe Terra. „Așa ceva nu s-a mai făcut vreodată și este realmente destul de dificil de operat”, notează Jonathan McDowell, astronom la centrul Harvard-Smithsonian pentru astrofizică din Statele Unite. Dar, în caz de succes,„sistemul chinez de retur robotizat al eșantioanelor va deveni cel mai flexibil și cel mai performant”, a adăugat expertul mai sus citat.
Revenirea pe Terra, în luna decembrie
Sonda chineză urmează să aterizeze pe Lună la sfârșitul lunii noiembrie, iar returul pe Terra ar urma să aibă loc la începutul sau mijlocul lunii decembrie. Nu este prima oară când China trimite spre Lună un echipament. În 2013 și apoi în 2019, pe Lună aterizau doi mici roboți chinezi teleghidaţi. Lansarea sondei Chang’e 5 era inițial prevăzută pentru 2017, dar a fost amânată din motive tehnice. Surse informate, citate de „Le Point”, spun că China a investit miliarde de euro în programul său spațial, cu scopul de a ajunge din urmă Statele Unite, Europa și Rusia. China și-a trimis primul astronaut în spațiu în 2003. De relevat de asemenea, spune „Le Point”, că gigantul asiatic și-a realizat în iunie sistemul de navigare Beidou, rivalul GPS american. Este prevăzut și un alt important obiectiv: asamblarea până în 2022 a unei mari stații spațiale.