Corespondență din Shanghai / Lucrările Forumului de la Lanting s-au desfășurat astăzi astăzi, la Shanghai, sub tema „Chinese Modernization and the World”, oferind un cadru propice dezbaterilor ce au vizat preponderent variatele surse și direcții de manifestare ale modernizării cu specific chinezesc, guvernanța globală, schimburile culturale interumane și deschiderea la nivel înalt.
Organizat de Asociația pentru Diplomație Publică din China (CPDA), Institutul Poporului Chinez pentru Afaceri Externe (CPIFA) și susținut de Guvernul Popular Municipal din Shanghai, acesta a găzduit reprezentanți ai guvernelor, think tank-urilor și mass-media din peste 80 de state.
Gazda evenimentului a fost președintele Asociației pentru Diplomație Publică din China, Wu Hailong. Alte prezențe notabile au fost Ministrul afacerilor externe al Chinei, Qin Gang, Secretarul Comitetului Municipal al Shanghaiului al PCC, Chen Jining, Ministrul afacerilor externe al Gabmiei, Mamadou Tanagara, Vicepreședintele executiv al Școlii de partid a Comitetului Central al PCC, Xie Chuntao, dar și alți reprezentanți ai mediului academic și de afaceri din China, SUA și alte state.
președintele Asociației pentru Diplomație Publică din China, Wu Hailong
Modernizarea cu caracteristici chinezești, o cauză comună a întregii umanități
Sentimentele cu care progresele înregistrate de China în urma unui proces de dezvoltare al cărui velocitate nu are precedent, stârnesc atât entuziasm cât și suspiciune.
Motivând abordarea chineză a conceptului de dezvoltare, ministrul chinez de externe a subliniat că modernizarea Chinei trebuie privită ca un generator de oportunități și nu de suspiciune: „China a găsit singură calea spre modernizare și a creat o nouă formă de dezvoltare umană”, a precizat Qin Gang în deschiderea Forumului Lanting de la Shanghai.
Qin Gang, ministrul de externe al Republicii Populare Chineze
„Modernizarea Chinei abordează, într-un mod hotărât, actualul deficit global de dezvoltare, pace, guvernare și încredere. Privită pe scară largă ca un miracol în istoria dezvoltării umane, a promovat reducerea sărăciei, prosperitatea comună, conservarea ecologică și democrația centrată pe oameni, precum și statul de drept”, a menționat, în discursul său, Mamadou Tangara, ministrul de externe al Gambiei, stat prieten al Inițiativei de Dezvoltare Globală (GDI) propuse de Xi Jinping în 2021, lăudând colaborarea dintre China și Africa în cadrul FOCAC (Forumul de Cooperare dintre China și Africa).
Atingerea, de către statul chinez a obiectivului declarat al asigurării „păcii durabile, securității universale si a prosperității comune”, așa cum a precizat ministrul chinez de externe în cadrul evenimentului, se realizează prin lansarea și derularea unor proiecte precum Inițiativa Belt and Road (BRI) căreia îi sunt subsumate Inițiativa de dezvoltare globală (GDI), Inițiativa de Securitate Globală (GSI) și Global Civilization Initiative (GCI).
Având o arie de cuprindere globală, conceptele se vor a avea o aplicabilitate universală și transformativă, ce ia forma unei interacţiuni internaţionale aflate în opoziţie faţă de conceptele tradiţionale occidentale bazate, din perspectiva statului chinez, pe stabilirea de blocuri exclusive și alianţe.
„După zece ani de la începutul BRI în 2013, au fost lansate peste 3.000 de proiecte de cooperare, care implică investiții de aproape 1 trilion de dolari, creând 420.000 de locuri de muncă pentru țările participante”
Qin Gang
Inițiativa de dezvoltare globală (GDI) este susținută de peste 100 de state, o serie de organizații internaționale și de cele 70 de state prietene ale Inițiativei al cărei obiectiv este facilitarea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate de ONU pentru 2030.
„China ia în serios problema datoriilor țărilor în curs de dezvoltare. Implementăm activ și pe deplin Inițiativa de reducere a datoriilor statelor în curs de dezvoltare, propuse de G20 și am contribuit cu până la 63% din totalul plăților datoriilor suspendate. Este corect să spunem că modernizarea chineză a contribuit la inspirarea încrederii în multe țări în căutarea modernizării”, a adăugat Qin Gang.
Ca parte a Inițiativei chineze de Securitate Globală (GSI) – primită cu scepticism în 2022 de majoritatea analiștilor occidentali – , China a facilitat reluarea relațiilor diplomatice dintre Arabia Saudită și Iran: „Este încurajator să vezi că mai multe țări dau mâna și îmbrățișează pacea. În fața crizei prelungite din Ucraina, China nu escaladează situația și nici nu profită de pe urma sa. Mai degrabă, China a adoptat o atitudine imparțială și a inițiat eforturi pentru discuții de pace pentru a reduce presiunea și a d tensiona criza.”
O altă inițiativă propusă de China este Inițiativa Civilizației Globale (GCI) ce își propune construirea unei rețele globale pentru dialogul și cooperarea inter-civilizaționale pentru a deschide noi perspective și o mai bună înțelegere între China și alte popoare.
Acestei „renașteri culturale”, îi este alocat un spaţiu generos în Raportul celui de-al 20-lea Congres Național al PCC publicat anul trecut și face parte din eforturile de a depăși o „nouă frontieră în adaptarea marxismului la contextul naţional chinezesc”.
„Unele țări, deși foarte dezvoltate din punct de vedere economic, știițific sau tehnologic se află într-un declin cauzat de materialism, saracie culturală, degradare morală și dezordine publică”, a mai precizat ministrul chinez de externe.
Modernizarea Chinei urmează o cale pașnică
Oficialul chinez a mai declarat că ideea potrivit căreia capabilitățile materiale ale Chinei o vor conduce către hegemonie este greșită, aceasta fiind incompatibilă cu cultura chineză, însăși sfidarea hegemoniei fiind o caracteristică a diplomației chineze.
„Până astăzi, China este singura țară din lume care a inclus în Constituție angajamentul de a urma o cale de dezvoltare pașnică. China este cel mai mare contributor de personal de menținere a păcii dintre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și singura țară dintre cele cinci state deținătoare cu arme nucleare care a asigurat că nu va folosi prima armele nucleare.”
Soluționarea problemei Taiwanului constă în reunificarea completă a Chinei
Adresând subiectul Taiwanului, statutul controversat pe care acesta îl are și diferențele aparent ireconciliabile ce reies din discursurile oficialilor din SUA și China și comentând acuzațiile recente referitoare la acțiunile Chinei din strâmtoarea Taiwan, catalogate drept o provocare a ordinii internaționale și o încercare de a schimba status quo-ul din regiune prin forță, ministrul chinez de externe a precizat, subliniind absurditatea reproșurilor care I se aduc Chinei că: „fiind un membru fondator al ONU și prima țară care a semnat Carta ONU, China consideră că este datoria sa solemnă să apere autoritatea ONU și să susțină ordinea internaţională postbelică. Avem cele mai bune rezultate în respectarea scopurilor și principiilor Cartei ONU, a dreptului internațional și a normelor de bază ale relațiilor internaționale.”
Acuzațiile vin pe fondul exercițiilor militare organizate de Beijing în jurul Taiwanului după întâlnirea președintei Tsai Ing-wen cu şeful Camerei Reprezentanţilor din SUA, Kevin McCarthy.
Problema insulei Taiwan, considerată o provincie chineză, rămâne o linie roșie în relațiile chino-americane, gestionarea situației fiind pentru SUA o echilibristică între menținerea relațiilor stabile cu China și asigurarea securității Taiwanului.
Forumul Lanting, inițiat de Ministerul Afacerilor Externe al Chinei, este o platformă de comunicare și schimburi între guvern, comunitatea de afaceri, mediul academic, mass-media și public. Acesta își propune să creeze un nou canal pentru a facilita discuțiile privind politicile externe și problemele de interes comun de către părțile relevante.
