Moș Crăciun ocolește leul

Decembrie, așa cum știm de la comercianți, este luna cadourilor.
BNR a anticipat Sărbătorile de Iarnă și a așezat câteva ornamente (intervenții în piața valutară) pentru a bucura leul, încă din noiembrie, luna „sindromului importurilor”, așa cum o caracteriza un consilier al guvernatorului BNR.
Pentru a ține sub control evoluția cursului, banca centrală a vândut valută, rezerva sa reducându-se în noiembrie cu peste 1 miliard de euro. Însă o parte din această sumă a fost folosită pentru plata rachetelor Patriot achiziţionate din Statele Unite, ceea ce înseamnă că nivelul vânzărilor a fost de câteva sute de milioane de euro.
Însă asaltul se va accentua la începutul anului viitor, când importatorii vor trebui să achite mărfurile, având în vedere că acestea au fost primite pe credit, cu scadenţa la 30 – 90 de zile.
În 2008, pentru a stopa atacurile speculative asupra leului, banca centrală a secat lichiditatea în lei din piața monetară, provocând o creștere a dobânzilor pe termen foarte scurt la peste 300%.
În 2019, o creștere asemănătoare a dobânzilor ar avea efecte dezastruoase, în condițiile în care creditarea în lei este cu mult mai mare decât cea în valută, iar indicii ROBOR dau ceva semne de creștere în ultimele zile.
Guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat, recent, că „probabil cel mai vizibil barometru al existenţei unor dezechilibre fundamentale, precum deficitul de cont curent, dar şi al schimbării de sentiment, al percepţiei, inclusiv din cauza unor factori emoţionali, este piaţa valutară. Iar evoluţiile recente de pe această piaţă, inclusiv cele la nivel regional, sunt relevante. Eu spun relevante şi nu am spus niciodată alarmante. Dar vedeţi, avem obiceiul ca şi o depreciere de doi bani, şi la propriu şi la figurat, să fie trecută la capitolul recorduri, alarmă, apocalipsă şi tot ce vrei”.
Însă datele prezentate de noul Executiv arată că situația finanțelor țării este una mult mai rea decât cea anticipată, deficitul bugetului de stat pe acest an urmând a fi de circa 4,4%, cu mult peste valoarea de 3% pe care România s-a obligat să o respecte.
Prognoza de creştere economică a României pentru acest an, conform prognozei de toamnă a CNP, a scăzut de la 5,5%, valoare pe care și-a propus-o fostul guvern, la 4%, un rol important revenind încetinirii sectorului industrial, care a intrat în teritoriu negativ, o evoluție asemănătoare având-o și agricultura. În ceea ce privește cursul euro/leu, media anuală a crescut de la 4,74 lei/euro, în primăvară, la 4,745 lei.
Această tendinţă îi face pe mulți dintre analiști să ceară, tot mai vocal, ca euro să fie lăsat să treacă de 4,8 lei, cu scopul de a regla derapajele.
Un sondaj realizat de Reuters anticipează o depreciere a leului în 2020 la un curs de schimb 4,85 lei pentru un euro, iar o analiză Moneycorp România arată că euro ar putea depăşi nivelul de 4,81 lei/euro în semestrul I şi de 4,85 lei/euro în a doua parte a anului.