Cei 29 de miniștri de externe ai țărilor membre ale NATO, reuniți marți și miercuri la Bruxelles, au avut drept principal punct pe agenda dezbaterilor decizia Moscovei ce încalcă tratatul ruso-american – semnat în urmă cu 31 de ani – privind interzicerea rachetelor cu rază medie de acțiune.
După recentele incidente ruso-ucrainiene în Marea de Azov, aliații NATO sunt serios preocupați de situația rachetelor rusești. Într-o rezoluție comună, țările NATO acuză, pentru prima oară în mod expres, într-un document, Rusia de violarea tratatului FNI ce interzice rachetele cu rază medie de acțiune. Sunt în atenție rachetele Novator 9M729, cunoscute la NATO sub numele de SSC-8. De mai mulți ani, NATO cere Rusiei explicații asupra acestor rachete cu rază medie de acțiune, ale căror lansatoare sunt montate pe camioane, un contencios datând încă din perioada președinției Obama. «Evident, toate rachetele sunt periculoase dar acestea – cu rază medie de acțiune – n.n.) sunt în mod special periculoase, întrucât este greu a le detecta, a explicat Jens Stoltenberg, Secretarul general al NATO la reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor alianței nord-atlantice. Ele sunt mobile, pot fi nuclearizate, reduc termenul de reacție, pot atinge orașe europene și, în plus, reduc pragul de la care are loc o potențială utilizare a armelor nucleare într-un conflict. Având în vedere tocmai aceste elemente, a subliniat Stoltenberg, tratatul FNI a fost atât de important și de aceea este atât de grav că acest tratat poate fi anulat din cauza încălcărilor lui de către Rusia. NATO dorește să ofere Rusiei o ultimă șansă pentru salvarea tratatului respectiv, unul dintre pilonii arhitecturii mondiale de stabilitate strategică. Mike Pompeo, secretarul de stat american, a mers mai departe cu această idee și a precizat că Rusia dispune de 60 de zile pentru a-și analiza și defini poziția.
Semnat în decembrie 1987 de Mihail Gorbaciov și Ronald Reagan pentru a soluționa criza eurorachetelor, tratatul FNI interzice desfășurarea rachetelor cu o rază de acțiune între 500 și 5.500 km., ceea ce înseamnă protejarea Europei. La vremea respectivă, în discuție se aflau rachetele americane Pershing și cele sovietice SS20. Astăzi însă, Donald Trump dorește să iasă din acest tratat.