Norvegianului Jens Stoltenberg i s-a prelungit cu încă un an mandatul de Secretar general al NATO. În lipsa unui acord asupra succesorului său, cei 31 membri ai Alianței militare i-au cerut lui Stoltenberg să mai rămână încă un an în aceeași funcție, pe care o deține din 2014. Un rol important în luarea acestei decizii l-a jucat apropiatul summit al NATO de la Vilnius pe a cărui agendă, în principal, se află stadiul actual al războiului din Ucraina. ”Sunt onorat de decizia aliaților NATO de a-mi extinde mandatul de Secretar general până în octombrie 2024”, se spune într-un mesaj al său difuzat pe Twitter. De fapt, această prelungire era așteptată de mai multe săptămâni, în absența consensului asupra numelui succesorului său.
Reamintim că, sub conducerea lui Stoltenberg, Alianța Atlantică a recâștigat vigoare, în fața războiului declanșat de Vladimir Putin contra Ucrainei și după anii tulburi ai președinției lui Donald Trump. Agresiunea contra Ucrainei a determinat prima amânare a sa la conducerea NATO, în 2022, deși avea o ofertă strălucită la conducerea Băncii centrale a Norvegiei, țara natală. Economist de formație, fost prim-ministru al Norvegiei, Stoltenberg nu a avut niciodată în cariera sa politică înclinații spre problematica Apărării, dar dispunea de o solidă rețea de relații la nivel internațional. Dacă la ora actuală este cunoscut ca un personaj cu aparență ”strictă”, mulți și-l mai amintesc cum în anii 1970, tânăr student cu păr lung, arunca cu pietre în ambasada americană din Oslo pentru a protesta contra războiului din Vietnam. Provine dintr-o familie eminamente politică. Tatăl său a fost ministru al Apărării, apoi ministru de Externe, mama sa a fost ministru adjunct la Externe. Tânărul student decisese că nu va face carieră politică, ci una universitară. A intrat însă în 1991 în parlamentul norvegian, de unde a cunoscut o ascensiune rapidă: ministru al Energiei, apoi ministru de Finanțe, de unde în anul 2000 devine cel mai tânăr prim-ministru al țării, la vârsta de doar 41 ani, ca lider al Partidului laburist de centru-stânga.
După îngrozitoarea crimă (77 morți) comisă de extremistul de dreapta Anders Behring Breivik, la 22 iulie 2011, Stoltenberg a chemat ”la mai multă democrație și la mai multă umanitate”. Această reacție moderată, au remarcat analiștii vremii, i-a adus un mare respect din partea comunității internaționale. Trei ani mai târziu, la propunerea Angelei Merkel și a lui Barack Obama, Stoltenberg devine Secretar general al Alianței Atlantice. Calitățile sale de excelent diplomat au apărut în anii președinției Trump, când acesta a amenințat existența NATO. Tensiunile transatlantice au persistat și sub Joe Biden, după retragerea precipitată din Afganistan decisă de Washington. Și dacă războiul din Ucraina a refăcut unitatea aliaților NATO, ea este totuși amenințată de noi divizări, mai ales în legătură cu aderarea Kievului la Alianță. Din nou, de la Jens Stoltenberg este așteptată o acțiune pentru a convinge Turcia să accepte Suedia în NATO. Pentru domnia sa, sarcina principală a succesorului său de după octombrie 2024 rămâne păstrarea unității Alianței, lucru ce nu pare să fie întotdeauna ușor.