Relațiile transatlantice, Mercosur, Brexit, Mediul înconjurător – sunt unele dintre dosarele „fierbinți” moștenite de la precedentul comisar, irlandezul Phil Hogan, care a demisionat în urma unor probleme avute din cauza nerespectării regulilor sanitare impuse de pandemie.
Normalizarea relațiilor transatlantice este poate cel mai aprins dosar ce alimentează contradicțiile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Taxele punitive la oțel și aluminiu, amenințările privind automobilele sau diferendul legat de taxa GAFA sunt subiecte din cauza cărora relațiile comerciale ale UE cu Washington nu au încetat să se învenineze de la instalarea la Casa Albă a lui Donald Trump, în 2017. În acest context, europenii, care până acum au reușit să evite „exploziile”, așteaptă în liniște rezultatul prezidențialelor americane din 3 noiembrie. Dacă învinge Trump, comentează presa, UE și noul comisar pentru Comerț vor continua „jocul pe sârmă”, între diplomație și replici date atacurilor . În cazul victoriei lui Biden, spun aceleași surse, relația se va destinde, se va putea reveni la multilateralism, în special prin reformarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Este adevărat însă că, printr-o eventuală victorie a lui Biden, nu se va putea reveni în totalitate la vremurile de dinaintea lui Trump. Vor rămâne urme, deloc neglijabile, cum ar fi tarife vamale majorate sau „alte forme de preferințe naționale”.
Încheiat cu mare pompă în vara anului 2019, după 20 de ani de discuții, reamintește presa franceză, acordul comercial al UE cu țările Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay) este astăzi într-un „punct mort”. Parlamentele austriac și olandez care ar trebui, la fel ca ansamblul parlamentelor europene, să ratifice acordul respectiv, l-au respins în actuala lui formă, iar Belgia, Franța, Irlanda sau Luxemburgul sunt reticente. Până și Berlinul, mare promotor al actualului text al acordului, și-a modificat poziția. Motivele invocate: consecințe negative pentru agricultorii europeni, riscuri pentru mediul înconjurător, despădurirea Amazoniei, favorizată de președintele brazilian Jair Bolsonaro.
De ani de zile, ONG-urile acuză UE că nu acordă suficientă atenție problematicii sanitare, a mediului și încălzirii climatice în acordurile comerciale pe care le încheie. Acesta este și punctul din cauza căruia nu se găsesc soluții pentru acordurile cu SUA, cu Mercosur sau cu Canada. De la venirea sa la conducerea Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen „a conferit dimensiunii climatice un loc esenţial în politica externă a UE, ceea ce necesită o modificare a politicii comerciale”.
În chestiunea – la fel de „fierbinte” a post-Brexitului”, opinia tuturor analiștilor politici și economici europenei este că, indiferent dacă se va ajunge sau nu la un acord, relațiile comerciale dintre britanici și continentul european va trebui reinventate după 1 ianuarie 2021, când plecarea din UE a Regatului Unit va deveni totalmente efectivă. Iar această sarcină – extrem de complexă – revine comisarului pentru Comerț. A nu se uita că, între cozile în așteptare la frontiere, taxele vamale mai mari și interesele divergente ale statelor membre, misiunea dlui Dombrovskis va fi extrem de complicată în cazul unui Brexit fără acord. Pe acest fond, declara recent Peter Altmaier, ministrul german al Economiei, „nu trebuie să permitem ca această chestiune a Brexitului să divizeze Europa”.
Noul Comisar european pentru Comerț va trebui să se asigure că partenerii comerciali ai UE respectă condițiile concurenței echitabile la nivelul problemelor mediului, social și al ajutoarelor publice destinate întreprinderilor. „Trebuie aplicate aceleași reguli de producție și la produsele importate”.
