Noile standarde de performanță energetică, alături de obiectivele privind ritmul și amploarea renovărilor clădirilor, introduse prin directive UE—Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) și Directiva privind eficiența energetică (EED)—reflectă un efort intensificat de reducere a emisiilor din sectorul clădirilor din UE.
Scopul este de a alinia sectorul mai strâns la traiectoria de decarbonizare necesară atingerii obiectivului de neutralitate climatică până în 2050. Aceste eforturi riscă însă să fie subminate atunci când, odată finalizate, renovările nu reușesc să realizeze economiile de energie și reducerile de emisii de CO2 preconizate.
Așteptările sunt ca clădirile publice să dea tonul în ceea ce privește ritmul, amploarea și calitatea renovărilor. Cu toate acestea, multe renovări nu reușesc să genereze economiile de energie preconizate. Această discrepanță (decalajul de performanță energetică) reflectă diferența dintre performanța energetică prevăzută (calculată) și cea reală (operațională). În țările din Europa Centrală și de Est (ECE), datele privind atât amploarea, cât și factorii care determină acest decalaj rămân limitate.
Pe baza evaluărilor naționale și a consultărilor cu părțile interesate din Bulgaria, România, Polonia și Croația, prezentul ghid OUR-CEE oferă un set de măsuri pe care factorii de decizie de la nivel național și local le pot lua în considerare pentru a reduce decalajul de performanță în renovările clădirilor publice. Pe baza obstacolelor identificate în toate cele patru țări și în regiune, măsurile sunt structurate astfel încât să acopere toate etapele procesului de renovare:
- Finanțare: Alinierea programelor de finanțare la standarde ridicate de performanță, integrarea monitorizării post-renovare, promovarea modelelor de companii de servicii energetice (ESCO) și combinarea finanțării publice cu cea privată.
- Planificare: Dezvoltarea unor sisteme solide de date privind clădirile, acordarea priorității renovărilor cu impact ridicat, implementarea pașapoartelor de renovare a clădirilor și a foilor de parcurs, precum și asigurarea coordonării între părțile interesate.
- Implementare: Adoptarea achizițiilor bazate pe performanță, consolidarea supravegherii, asigurarea capacității forței de muncă calificate și dezvoltarea expertizei la nivel municipal.
- Monitorizare: Stabilirea unor sisteme de urmărire coerente, definirea unor indicatori de performanță clari și valorificarea instrumentelor existente, cum ar fi certificatele de performanță energetică (EPC) și indicatorii de pregătire pentru tehnologii inteligente (SRI).
„Pentru a reduce decalajul în materie de performanță energetică, sunt necesare măsuri în fiecare etapă, de la modul în care proiectele sunt finanțate și planificate, până la modul în care sunt puse în aplicare și monitorizate. Trebuie să corelăm finanțarea cu economiile de energie reale și verificate, să investim în date și competențe la nivel local și să ne asigurăm că performanța este monitorizată după finalizarea renovărilor. Astfel, clădirile publice pot conduce cu adevărat tranziția către un viitor neutru din punct de vedere climatic”, a declarat Aura Oancea, cercetătoare senior la EPG și coordonatoarea proiectului OUR-CEE.
