Studiu Coface
Climatul economic global se deteriorează într-un ritm accelerat: insolvențele companiilor au crescut cu 12% la începutul anului 2026, impulsionate de America de Nord (+22%). Pe fondul tensiunilor geopolitice și al presiunilor tot mai mari asupra costurilor, Coface prognozează acum o creștere de 6% a insolvențelor la nivel mondial pentru 2026.
Cifre cheie:
- +12%: creșterea insolvențelor la nivel global la începutul anului 2026, semnalând o deteriorare rapidă a climatului de afaceri
- +22%: creștere bruscă a insolvențelor în America de Nord, principalul factor al creșterii la nivel global
- +6%: se preconizează acum o creștere a insolvențelor cu 6% în 2026, mai mult decât dublul previziunii inițiale
Recesiunea economică este acum evidentă în cifre
Mediul de afaceri global s-a deteriorat vizibil în ultimele luni, pe măsură ce consecințele economice ale conflictului cu Iranul au început să se reflecte în activitatea economică.
Creșterea cu 12% a insolvențelor înregistrată la începutul anului 2026, inclusiv o creștere de 22% în America de Nord, ilustrează amploarea șocului actual și deteriorarea rapidă a situației cu care se confruntă întreprinderile.
Această tendință este alimentată de recentele tensiuni geopolitice, în special în Orientul Mijlociu, ale căror repercusiuni încep să se manifeste prin creșterea costurilor de aprovizionare, volatilitatea crescută a prețurilor la energie și o incertitudine mai mare care afectează deciziile de investiții.
Previziuni revizuite în sens ascendent pentru 2026
În acest context, Coface își revizuiește semnificativ previziunile privind insolvențele pentru 2026. Se preconizează acum că insolvențele la nivel global vor crește cu aproximativ 6%, mai mult decât dublul creșterii anticipate la începutul anului.
Se preconizează creșteri semnificative în Statele Unite (+8%), Franța (+8%) și Japonia (+7%), în timp ce Germania și Țările de Jos ar urma să înregistreze creșteri de aproximativ 5%. Creșteri mai moderate, cuprinse între 2% și 3%, sunt preconizate în Spania, Italia și Regatul Unit.
Ratele dobânzilor agravează o situație deja fragilă
În acest context deja fragil, condițiile de finanțare continuă să afecteze puternic companiile. În ciuda începutului unui ciclu de relaxare, ratele dobânzilor rămân la niveluri ridicate după mai mulți ani de înăsprire monetară, ceea ce face ca costul creditului să rămână ridicat.
Această constrângere este cu atât mai semnificativă cu cât companiile intră în această fază cu niveluri de îndatorare la niveluri istorice. În consecință, chiar și mici modificări ale condițiilor de finanțare pot avea un impact disproporționat: o creștere de doar 25 de puncte de bază a ratelor dobânzilor la împrumuturi ar fi suficientă pentru a accelera din nou cazurile de neplată la nivel global și pentru a aduce creșterea acestora mai aproape de nivelurile observate în 2025. Persistența ratelor ridicate ale dobânzilor acționează astfel ca un factor agravant într-un mediu deja în deteriorare, limitând capacitatea companiilor de a-și refinanța datoria și de a absorbi șocuri suplimentare.
Sectoarele ciclice în prima linie
Presiunile rămân deosebit de acute în sectoarele cele mai sensibile la ciclurile economice și la condițiile de finanțare. Construcțiile, industria chimică și cea textilă continuă să fie cele mai vulnerabile sectoare, datorită expunerii lor ridicate la costurile de producție și la cerere.
În mai multe economii majore, aceste vulnerabilități au deja un impact tangibil:
- Statele Unite: sectorul industrial și sectorul construcțiilor sunt afectate de creșterea costurilor de finanțare și de încetinirea cererii.
- Germania: industria, în special sectoarele chimic și al construcțiilor, rămâne sub presiune din cauza costurilor ridicate ale energiei și a activității încă slabe.
- Franța: sectorul construcțiilor suferă din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor, industria rămâne slăbită de costurile energiei, iar sectorul comerțului cu amănuntul suferă din cauza puterii de cumpărare limitate.
- Japonia: sectoarele cele mai îndatorate sunt slăbite de condițiile de finanțare care au devenit din ce în ce mai restrictive.
În aceste sectoare, combinația dintre costurile ridicate de producție, marjele reduse și accesul mai dificil la finanțare reduce semnificativ capacitatea de adaptare a întreprinderilor.
Această vulnerabilitate este și mai pronunțată în cazul IMM-urilor, care sunt adesea mai puțin diversificate și mai expuse la fluctuațiile fluxului de numerar. Ca urmare, în mai multe regiuni, aceste sectoare se numără printre principalii factori care contribuie la creșterea insolvențelor observată începând cu 2025, confirmând natura acum structurală a presiunilor existente.
Este puțin probabil ca intervenția guvernamentală să atenueze impactul
Nivelul relativ redus al insolvențelor între 2020 și 2023 a fost atribuit în mare parte sprijinului guvernamental extins ca răspuns la pandemia de Covid-19 și la consecințele războiului din Ucraina. Deși măsurile de sprijin sunt reintroduse în unele țări, acestea rămân semnificativ mai limitate ca amploare. În marile economii europene – inclusiv Franța, Germania, Italia, Spania și Regatul Unit – sprijinul fiscal în perioada 2022–2023 s-a ridicat la aproximativ 2–4% din PIB. În schimb, măsurile actuale sunt mult mai reduse, cel mai amplu program fiind observat în Spania, la aproximativ 0,3% din PIB. Mai mult, intervențiile recente au un caracter mai țintit. Deși acest lucru ar trebui să ajute sectoarele și firmele cele mai vulnerabile, este puțin probabil să ofere amortizorul general observat în timpul crizelor anterioare. Ca urmare, capacitatea politicilor publice de a limita creșterea insolvențelor pare mai limitată.
