Numai în 2019, numărul refugiaţilor şi al persoanelor din lume nevoite să se deplaseze în alte zone decât cele de origine a crescut cu aproape 10 milioane, ajungând la 79,5 milioane de bărbaţi, femei şi copii. Este echivalentul populaţiei unei ţări precum Germania.
Cifrele de mai sus, fără precedent în istorie, au fost date publicităţii de Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (HCR), cu precizarea cauzelor acestui fenomen al dezrădăcinării unui atât de mare număr de persoane ale planetei: conflicte, persecuţii, tulburări politice devenite tot mai numeroase în ultimii ani. Un Raport întocmit de HCR relevă că, în 2018, numărul refugiaţilor şi al deplasaţilor era de 70,8 milioane, iar în 2010 era de 41 milioane. Acest fenomen cu evoluţie atât de rapidă este semnalat mai ales în Republica Democratică Congo, în Sahel, Yemen şi Siria, aflată în al 10-lea an de conflict şi care doar ea este sursa a 13,2 milioane de refugiaţi, solicitanţi de azil şi deplasaţi (respectiv a şasea parte din cifra globală planetară). Sunt menţionate de asemenea cele 5 milioane de astfel de persoane provenite din Venezuela, fugite din cauza crizei politice şi economice estrem de grave ce afectează această ţară latino-americană. Toate aceste persoane aruncate pur şi simplu pe drumuri şi pe mari încearcă, fără succes sută la sută, să ajungă în alte state ale lumii. Potrivit HCR, 45,7 milioane de persoane au fugit în alte regiuni ale propriei ţări. Din cele 29,6 milioane care au plecat în străinătate, 20 milioane au fost refugiaţi şi 4,2 milioane aşteaptă răspunsul la cererile lor de azil. De reamintit că în perioada izolării impuse de coronavirus, Grecia şi-a înăsprit condiţiile de primire a migranţilor şi, apoi, pandemia a fost un alt element care a determinat diminuarea cererilor de azil.
Grave probleme cu care se confruntă refugiaţii
Dincolo de numărul mare al persoanelor ce-şi părăsesc locurile de origine, raportul HCR relevă în termeni critici „dimensiunea tristă calitativă” a fenomenului, subliniind că şansele unei ieşiri rapide din suferinţele acestei dezrădăcinări se reduc în ultimii ani considerabil. În anii ’90, reaminteşte HCR, 1,5 milioane refugiaţi(în medie) se întorceau anual în ţările de origine. O cifră coborâtă până la 385.000 în cursul ultimelor decenii, priveşte refugiaţi, deplasaţi pentru perioade îndelungate de timp sau care rămân definitiv în zonele în care au ajuns. Exemplu în acest sens este dată criza refugiaţilor afgani şi HCR sugerează adoptarea unei atitudini fundamental novatoare şi mai pozitivă faţă de cei ce fug din calea conflictelor.
HCR relevă încă un element important: între 30 şi 34 milioane din totalul dezrădăcinaţilor (mulţi neacompaniaţi) sunt copii. 85% dintre refugiaţi trăiesc în ţări în curs de dezvoltare şi 8 din 10 trăiesc în regiuni lovite de insecuritate alimentară, malnutriţie, riscuri climatice şi catastrofe naturale.