Şerban Buşcu (economica.net)
Disponibilitățile
Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA), principala linie de
protecție a păgubiților în caz de faliment în asigurări, vor
ajunge la nici jumătate din nivelul de dinainte de prăbușirea
Astra și Carpatica, după ce FGA va pune în aplicare o decizie
definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Fondul
pierde aproape un sfert din banii strânși până acum.
Pe
scurt, ÎCCJ a decis ca FGA să despăgubească integral companiile
de asigurări prejudiciate de falimentele Astra Asigurări și
Carpatica Asig, de la care aveau de recuperat bani în baza
așa-numitelor regrese din RCA. Până în prezent, interpretând că
asigurătorii au luat oricum bani în plus pentru clauza de regres,
FGA a despăgubit cu maximum 100.000 de euro companiile vizate. În
realitate, suma totală datorată conform deciziei și deja rezervată
de FGA ajunge la 110 milioane de lei, dintr-un disponibil total de
570 de milioane de lei, potrivit surselor consultate de
economica.net.
Practic, după ce se vor face plățile, FGA va mai rămâne cu doar
460 de milioane de lei, circa jumătate din cât avea înainte de
falimentele Astra și Carpatica Asig.
De menționat, însă, că Astra sau Carpatica nu au ajuns niciodată la nivelul la care se află astăzi cele mai mari companii din domeniul RCA (City Insurance și Euroins), adică cele mai expuse unor potențiale probleme. Cele două companii care domină azi piața au, fiecare, între 2 și 3 milioane de clienți, în timp ce Astra nu a depășit vreodată 1,2 milioane. Cel mai mare jucător de astăzi a gestionat peste 150.000 de dosare de daună, în 2019, în timp ce Astra și Carpatica la un loc au venit la FGA cu aproximativ 120.000 de dosare. Cel mai mare jucător de astăzi a subscris prime de 400 de milioane de euro, în timp ce Astra nu a depășit niciodată 200 de milioane de euro.
Altfel spus, un faliment ar fi mult mai costisitor de gestionat astăzi decât era în urmă cu 5 ani. Potrivit statutului, FGA va despăgubi toți creditorii de asigurări (clienți ori păgubiți) în limita a 100.000 de euro per dosar. Pentru Astra și Carpatica, FGA a plătit circa 700 de milioane de lei, cu 130 de milioane de lei mai mult decât deține în prezent. FGA este alimentat de companiile de asigurare, care plătesc 1% din primele brute subscrise în cazul asigurărilor generale și 0,4% în cazul asigurărilor de viață. Foarte important, potrivit legii, dacă situația o impune, cotizația asigurătorilor poate urca și până la 10% din prime.
Ce sunt regresele și ce firme își scot banii de la FGA de pe urma deciziei ÎCCJ Câteva dintre companiile cotizante își vor recupera, cu ocazia deciziei ÎCCJ, banii plătiți pe ultimii câțiva ani. La prime brute de 200 de milioane de euro, cotizația anuală, din 2015 începând, a fost de circa 2 milioane de euro. Câteva firme de asigurare, așa cum spuneam, își vor lua de la FGA și de 4-5 ori mai mult. Este vorba despre Omniasig, Allianz Țiriac, Generali și Groupama, în principal. Mai figurează cu creanțe la Astra și Carpatica și Asirom și Uniqa. Concret, conform analizei făcute de ECONOMICA.NET pe baza tabelelor creditorilor, și fără a lua în calcul eventuale dobânzi și penalizări, Omniasig are de recuperat circa 35 de milioane de lei (22 de milioane doar de la Astra Asig, bani pe care nu i-a putut recupera în ultimul an cât Astra a mai fost în viață), Allianz Țiriac 12-15 milioane de lei și așa mai departe.
Sursa acestor creanțe o reprezintă sistemul de regrese. Concret, pentru o sumă adăugată la prima de asigurare, polița CASCO poate garanta și plata reparațiilor mașinii, în locul poliței RCA a șoferului vinovat. Această clauză poate fi utilă, în condițiile în care, tradițional, marii vânzători de RCA întârzie uneori plățile, așa cum se întâmpla atunci și se întâmplă și acum. Ulterior, asigurătorul CASCO urma să se deconteze cu cel de RCA. De aici vin aceste datorii în condițiile în care Astra și Carpatica nu au mai acoperit aceste deconturi.
