Comunicat de la Biroul de presă al PE
Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism pe 2026 a fost acordat miercuri unei investigații despre acordul privind migranții încheiat de Italia cu Albania.
Materialul câștigător, semnat de jurnaliștii Giacomo Zandonini, din Italia, și Maite Vermeulen, din Olanda, și publicat pe platforma olandeză de jurnalism De Correspondent, are ca temă un acord în cadrul căruia Italia a construit un centru de detenție și un centru de procesare a cererilor de azil pe teritoriul Albaniei.
Premiul a fost decernat, în cadrul unei ceremonii organizate la Parlamentul European, de către un reprezentant al juriului independent alcătuit din jurnaliști din toate țările Uniunii. Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, și Pina Picierno, vicepreședinta responsabilă cu Premiul pentru jurnalism, au participat la evenimentul care a avut loc în sala de presă Daphne Caruana Galizia de la sediul Parlamentului European din Strasbourg.
Președinta Metsola a declarat: „La nouă ani după ce Daphne Caruana Galizia a fost ucisă brutal pentru că a expus corupția, hotărârea noastră de a face dreptate rămâne la fel de puternică ca întotdeauna. Cei care au vrut să o reducă la tăcere au eșuat. Poveștile ei au călătorit mai departe ca niciodată, iar curajul ei continuă să inspire. Premiul Daphne Caruana Galizia onorează curajul și angajamentul față de adevăr. Parlamentul European va continua să fie alături de jurnaliști, să apere libertatea presei și să lupte pentru justiție. Vom merge mai departe!”
Între 4 mai și 31 iulie 2026, sute de jurnaliști din cele 27 de țări ale Uniunii Europene și-au înscris materialele jurnalistice în competiție. Zece dintre cele 344 de materiale au fost preselecționate de juriu, care a ales apoi câștigătorul.
Despre materialul câștigător
Jurnaliștii Giacomo Zandonini și Maite Vermeulen au petrecut 18 luni investigând pentru platforma /De Correspondent/ acordul privind migranții încheiat de Italia cu Albania. Potrivit materialului pe care l-au publicat, scopul acordului era interceptarea migranților care se îndreptau spre Italia și transferarea lor în Albania, o țară din afara Uniunii, unde cererea de azil le era respinsă printr-un proces accelerat. Migranții erau apoi deportați în țările de origine.
Articolul prezintă originile acordului și analizează motivele pentru care mai multe țări ale Uniunii îl consideră un „model inovator” pentru viitorul politicii europene privind migrația. Pentru a avea o imagine completă a situației, jurnaliștii au depus peste 30 de cereri în temeiul Legii privind liberul acces la informațiile de interes public în șase țări ale Uniunii. Ei au adresat cereri și Comisiei Europene, Consiliului Uniunii Europene și Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă Frontex. Jurnaliștii au urmărit mai multe piste financiare și au intervievat membri ai personalului din centre, migranți aflați în detenție, avocați, parlamentari, reprezentanți ai guvernului și localnici albanezi.
Autorii investigației s-au lovit de obstacole semnificative pe tot parcursul muncii de documentare. În special, nu le-a fost permis accesul la centrele din Albania administrate de Italia, iar unele informații de bază (inclusiv numărul persoanelor reținute) au rămas secrete. Cheltuielile aferente centrelor s-au făcut prin proceduri de urgență, evitându-se procedurile uzuale de achiziții publice, iar personalul a fost obligat să semneze acorduri de confidențialitate.
Jurnaliștii au colaborat cu editorul foto Bebe Blanco Agterberg, cu specialista în analiza și reprezentarea vizuală a datelor Sharon Coone și cu fotograful Francesco Bellina. Materialul publicat de ei examinează preocupările legate de drepturile omului pe care le generează acest acord și implicațiile sale pentru principiile fundamentale ale statului de drept european.
Premiul este un omagiu adus jurnalistei malteze de investigații Daphne Caruana Galizia, asasinată în octombrie 2017. El recompensează anual materiale jurnalistice de o calitate excepțională care promovează sau apără principiile și valorile fundamentale ale Uniunii Europene, precum demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului.
Pot candida jurnaliști profesioniști și echipe formate din jurnaliști profesioniști de orice naționalitate. Candidatura trebuie să cuprindă materiale de presă aprofundate, publicate sau difuzate de organizații mass-media cu sediul într-unul dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Premiul și suma aferentă de 20 000 EUR demonstrează sprijinul ferm al Parlamentului European pentru jurnalismul de investigație și importanța pe care o acordă protejării jurnaliștilor din întreaga lume.
Câștigătorii edițiilor anterioare
2025 – Investigație despre rețelele financiare secrete care au facilitat comerțul cu petrol al Rusiei, cu eludarea sancțiunilor (coordonată de platforma Follow the Money)
2024 – Investigație despre copiii migranți neînsoțiți dispăruți (Lost in Europe)
2023 – Investigație comună despre naufragiul unui vas cu migranți în largul insulei Pylos (/Solomon/, în colaborare cu /Forensis/, /StrgF/ARD/ și /The Guardian/)
2022 – Documentar despre „Republica Centrafricană sub influență rusească” de Clément Di Roma și Carol Valade (/ARTE/France24/Le Monde/)
2021 – „The Pegasus Project” (Proiectul Pegasus), coordonat de Forbidden Stories
Cine a fost Daphne Caruana Galizia?
Daphne Caruana Galizia a fost o jurnalistă, autoare de blog și activistă anticorupție din Malta. Ea a publicat investigații ample despre fapte de corupție, spălare de bani, crima organizată, vânzarea cetățeniei și legăturile guvernului maltez cu dosarul Panama Papers. A fost hărțuită și amenințată, iar pe 16 octombrie 2017 a fost asasinată, când i-a fost plasat explozibil sub mașină. În urma indignării opiniei publice față de modul în care autoritățile au anchetat uciderea ei, prim-ministrul maltez de la acea vreme, Joseph Muscat, a fost nevoit să demisioneze. Eurodeputații au criticat lacunele din ancheta oficială, iar în decembrie 2019 au cerut Comisiei Europene să ia măsuri. De atunci, au revenit asupra subiectului cu mai multe ocazii, inclusiv într-o rezoluție tematică din 2023 în care au condamnat progresele limitate în ceea ce privește aducerea celor responsabili în fața justiției. Până în prezent, cinci persoane au fost încarcerate pentru săvârșirea crimei. Însă autorul moral, cel care a planificat asasinarea, nu a fost încă condamnat.
