În ultimul raport al OECD, situația economică și socială din România nu arată prea bine, cel puțin așa rezultă din concluziile acestui raport. Deși politicienii români vor să ne convingă că suntem ,,tigrii” Europei, totuși lucrurile nu stau tocmai așa. Este adevărat, am avut creștere economică peste media U.E., respectiv 2% în 2023, de asemenea se prevede 3,1% în 2024 și 3,5% pentru anul 2025, dar asta se datorează în special faptului că venim de foarte jos, pe de o parte, iar pe de altă parte, principalul factor de creștere este consumul, nu sunt investițiile, investițiile care aduc, de fapt, prosperitate pe termen lung.
România dorește să adere la OCDE în 2026, conform celor declarate de prim-ministrul Ciolacu, ca atare trebuie să facă toate eforturile pentru a atinge criteriile de convergență, iar concluziile din raport reprezintă de fapt obiective pe care România trebuie să le îndeplinească. Iată principalele concluzii ale raportului:
- creșterea veniturilor fiscale. Deci, din 2025 trebuie să ne așteptăm la majorări importante de impozite și taxe.
- eficientizarea cheltuielilor publice. Acest lucru îl susținem și noi în Curierul Național prin articolele publicate, poate în cele din urmă se va atinge și acest deziderat.
- inflația rămâne ridicată și nu pare să dea înapoi nici în perioada următoare, ca atare o politică monetară restrictivă se împune în continuare. Cu alte cuvinte, nu trebuie să ne așteptăm prea curând la scăderea dobânzii de politică monetară de 7%, ceea ce înseamnă că creditul bancar va rămâne în continuare scump.
- este necesar să se îmbunătățească climatul de afaceri în vederea creșterii productivității muncii, corupția și incertitudinea politicilor creează multe provocări pentru companii, ca atare o Direcție Anticorupție rămâne o necesitate.
- întreprinderile de stat au nevoie de o guvernanță consolidată. Cu alte cuvinte, aceste întreprinderi trebuie conduse pe principiile economiei de piață, iar rezultatele economice să fie cele care să ne arate viabilitatea lor.
- digitalizarea administrării impozitelor și taxelor în vederea reducerii evaziunii fiscale.
- îmbunătățirea activității în domeniul educației timpurii și a îngrijirii copilului astfel încât tinerele mame să se poată întoarce mai repede la muncă, dar și pentru păstrarea locului de muncă.
- aplicarea cotei standard de TVA, care în România este de 19%, la cât mai multe produse și servicii. Cu alte cuvinte, noi creșteri de prețuri prin eliminarea cotelor reduse de TVA de 5% și 9% sau aplicarea lor la un număr mai redus de produse și servicii.
- eliminarea distorsiunilor de pe piață provocate de impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Cu alte cuvinte, se dorește restrângerea și mai mult a numărului de companii care aplică impozitul pe venitul microîntreprinderilor, iar acest lucru se poate realiza, nu-i așa?, prin reducerea plafonului veniturilor pentru care se poate aplica această impozitare.
