Olanda – teatrul unor incidente cu forțele de ordine pe fondul restricțiilor anti-Covid-19

După luni de zile de frustrări socio-economice legate de peripețiile bătăliei cu coronavirusul, Olanda a devenit începând din weekendul trecut teatrul unei rebeliuni violente împotriva restricțiilor drastice luate nu doar în Olanda, ci în toate țările europene, marcate, în dezordine, de reactivarea pandemiei cu măsuri din cele mai drastice, alternate de unele ezitări.

Analizând tonul conversațiilor pe Internet, apare evident faptul că a intervenit și o mișcare negaţionistă privind efectele pandemiei cu Covid-19, foarte ostilă avizelor științifice și măsurilor de carantinare. Surprinzător a apărut în ultimele zile, în Olanda, caracterul deosebit de violent al protestelor, relatează Kleis Jager, corespondent la Paris al ziarului „Trouw”, care face o distincție între violențele anti-carantină și jafurile comise în cartierele de vile ale bogaților.

Stare de urgență

Anunțarea impunerii stării de urgență, urmată de închiderea comerțului și a școlilor, a calmat oarecum situația, dar violența a lovit grav unele localități ale țării. La Urk, un port pentru pescari, un val de violenţe ieșite din comun a izbucnit în weekend, începute cu incendierea unui centru de testare Covid-19. Populația din zonă, de religie protestantă, s-a revoltat față de regula ce limita doar la 30 persoane prezența în lăcașul de cult. Nu au mai acceptat vaccinarea decât după ce au văzut murind un medic din comunitatea lor, răpus de virus și după multiplicarea, ulterior, a unor cazuri similare. În localitatea Enschende, oraș din estul țării, a fost atacat un spital. Acte similare au avut loc și în alte localități din estul și sudul țării. În cunoscutul oraș Eindhoven, polițiștii au fost atacați cu cuțite, violențele cuprinzând de asemenea Amsterdam și Haga, unde poliția a fost violent atacată. Și jurnaliștii au fost ținte ale protestelor față de măsurile anti-Covid.

„Trăim evenimente dramatice”, a declarat primarul localității Urk, iar cel al orașului Eindhoven, John Jorritsma, a vorbit chiar de „riscul unui război civil”.

Protestele au degenerat în violenţe de amploare mai ales la Rotterdam, unde primarul a cerut forțelor de ordine o „mare fermitate”. Sindicatul polițiștilor olandezi a afirmat că aceste confruntări din ultimele zile au fost celemai dure cunoscute în ultimii 40 de ani. „Este inadmisibil, a declarat premierul olandez Mark Rutte. Are loc o violență criminală, pe care o vom trata ca atare”, a adăugat el . Au fost arestate mai bine de 200 de persoane.

Analiști politici locali spun că acum, cu o lună și ceva până la alegerile legislative (17 martie), Mark Rutte (om politic de centru-dreapta), al cărui guvern demisionar asigura doar afacerile curente ale țării, după un scandal legat de alocațiile familiare, pare să fie preocupat de izbucnirea actualelor violenţe care reflectă fracturarea crescândă a societății olandeze, chiar dacă 82% din cetățenii țării acceptă măsurile de carantinare și starea de urgență. Este cunoscut totuși faptul că partidele de extremă-dreapta și anti-UE ale lui Geert Wilders și Thierry Baudet au sprijinit spiritul de revoltă, s-au pronunțat împotriva stării de urgență. Sondajele preelectorale dau partidul lui Geert Wilders pe poziția a doua la intențiile de vot (18-23% din sufragii) la apropiatele alegeri legislative. Rămâne totuși sigură realegerea lui Mark Rutte, creditat în acest moment cu aproape 40% din intențiile de vot.