Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a anunțat în luna iulie crearea unui grup independent cu misiunea de a proceda la „o evaluare onestă” a gestionării crizei sanitare și de a desprinde unele lecții pentru viitor. Prima concluzie a grupului amintit a fost că OMS și China ar fi putut acționa mai rapid și mai puternic după depistarea primelor cazuri de bolnavi și contaminați cu Covid-19.
La mai bine de un an de la primele cazuri de Covid-19, expertiza independentă ce a avut loc a arătat că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Beijingul ar fi putut acționa mai rapid pentru a declanșa alerta. În cel de-al doilea raport prezentat marți, la o reuniune a OMS, grupul independent de experți mandatați de către această organizație aflată sub egida ONU, se subliniază că „ar fi fost posibil să se acţioneze mai rapid încă de la primele semne” și măsuri de limitare a epidemiei ar fi trebuit să fie puse imediat în aplicare în toate țările confruntate cu un caz probabil”. „Este clar, continuă raportul, că măsuri vizând sănătatea publică ar fi putut fi aplicate mai energic de către autoritățile chineze locale și naționale în ianuarie 2020”.
Ezitări înaintea declarării urgenței sanitare internaționale
Lentoarea cu care OMS a reunit comitetul sau pentru urgenţe la începutul pandemiei, precum și ezitarea de a declara urgenţa sanitară internațională sunt de asemenea remarcate de raportul gupului independent de experți. „Nu este clar de ce comitetul amintit nu s-a reunit înaintea celei de a treia săptămâni a lunii Ianuarie şi nici de ce nu a fost declarată starea de urgență sanitară la nivel internațional”, se spune în raport.
De la începutul crizei sanitare, la sfârșitul anului 2019, OMS a fost intens criticată, inclusiv pentru întârzierea de a recomanda purtarea măștii de protecție. Organizația a fost criticată mai ales de către Statele Unite, care i-au reproșat că a fost extrem de complezentă cu China, locul unde a apărut coronavirusul, și că a întârziat să declare starea de urgență sanitară mondială.
Termenul „pandemie”, utilizat cu întârziere
În puțin peste un an, pandemia a făcut peste 2 milioane de morți, și aproape 100 milioane de persoane au fost infectate. Potrivit raportului grupului de experți mai sus menționat, apare clar că diminuarea cazurilor de infectare față de stadiul inițial al epidemiei în toate țările era cu mult mai important față de ceea ce se anunțase. „O epidemie în bună parte ascunsă a contribuit la propagarea mondială a virusului” – subliniază raportul. „Dacă s-ar fi aplicat principiul precauției de la primele indicii neconfirmate ale unei transmiteri interumane asimptomatice, OMS ar fi lansat puneri în gardă mai precoce și mai puternice și autoritățile naționale și locale ar fi avertizat asupra riscului transmiterii”, relevă grupul independent de experți.
În ceea ce privește termenul „pandemie”, „numai începând din 11 martie OMS a început să-l utilizeze”,mai explică raportul, cu sublinierea că „folosirea lui permite să se atragă atenția asupra gravității unui eveniment sanitar”.
OMS a fost acuzată că a tergiversat calificarea situației drept pandemie, iar calificarea ei drept pandemie a fost urmată în cele din urmă de un tsunami de măsuri – între care carantinarea și restricțiile de circulație – în foarte multe țări. În legătură cu acest subiect, experții notează că dacă restricțiile în domeniul comerțului și al călătoriilor au avut un impact negativ asupra fluxului produselor de bază, „ele au fost probabil utile pentru frânarea transmiterii coronavirusului”.
In anul 2004 mult-regretatii Sfinti Prooroci Enoh si Elisei au fost ucisi nevinovati de catre Fiara din Cartea Apocalipsei formata din politicieni din Guvernul USA. Raspunsul celor doi a fost coronavirusul COVID-19. Cum asa? In anul 2019 s-au implinit 15 ani de la asasinarea lor. 1+5=6 BUDDHA numarul literelor numelui fratelui lor, de aceea virusul COVID-19 a rasarit in China si s-a dispersat in toata lumea.