ORSE: Sărăcia energetică lovește cel mai puternic în mediul rural

Peste două treimi dintre gospodăriile din România care ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie (67,5%) și peste trei sferturi dintre cele aflate în forme extreme de sărăcie energetică (76,3%) se află în mediul rural, arată Raportul Anual pe 2024 publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Raportul mai scoate la iveală inegalități majore între mediul urban și rural în ceea ce privește accesul la tehnologii de încălzire eficiente. Analizând majoritatea indicatorilor, reiese că mediul rural rămâne polul sărăciei energetice în România.

Raportul Anual pe 2024 publicat de ORSE cuprinde o nouă evaluare a sărăciei energetice la nivel național, pe baza datelor disponibile publicate de Institutul Național de Statistică din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF 2023).

Sărăcia energetică cauzată de supraconsum (indicator 2M), asociat cu ineficiența locuințelor sau așteptări ridicate de confort, este aproximativ comparabilă în cele două medii – rural (50,1%) și urban (49,9%). Singurul indicator pentru care mediul urban înregistrează un nivel mai ridicat este 10% (gospodăriile care alocă peste 10% din bugetul lunar pentru energie).

Inechități persistente între orașe și sate

Potrivit datelor analizate în Raportul Anual pe 2024 publicat de ORSE, 35,6% dintre gospodăriile din România folosesc în continuare sobe pe lemne, dintre care 88% sunt localizate în mediul rural. Acestea sunt adesea sisteme ineficiente, care contribuie atât la vulnerabilitate energetică, cât și la poluare, afectând totodată sănătatea utilizatorilor. Aproximativ 80% din gospodăriile din mediul rural se încălzesc încă în mod preponderent cu lemn și mai izolat cu gaz sau centrale cu peleți. Cele care folosesc centrale cu peleți sunt mai degrabă gospodării înstărite care pot susține costurile de investiție.

Gospodăriile urbane utilizează preponderent centrale pe gaz, datorită accesului mai bun la rețea. Sistemele centralizate de încălzire sunt disponibile mai ales în marile orașe, și mai puțin în orașele mici sau comune. Încălzirea electrică este prezentă mai frecvent în mediul urban, fie ca soluție alternativă în gospodării vulnerabile, fie datorită accesului la surse regenerabile.

Deconectările de la rețelele de energie – un fenomen prezent mai ales în mediul urban – sunt cauzate în principal de incapacitatea gospodăriilor de a achita facturile. Totuși, datele oficiale nu reflectă în profunzime acest fenomen, care persistă de peste două decenii în societatea românească.

Un alt aspect important de subliniat este că în România sărăcia energetică este încă asociată cu precădere nevoilor de încălzire ale gospodăriilor. Deși Legea 226/2021 definește sărăcia energetică în sens larg, nevoia de răcire pe timp de vară în contextul schimbărilor climatice, tot mai puternic resimțite, nu este încă luată în considerare.

Captivitate energetică și lipsă de opțiuni

Accesul limitat la tehnologii moderne de încălzire evidențiază fenomenul de captivitate energetică – situația în care gospodăriile nu pot migra spre soluții mai eficiente și mai accesibile. Această lipsă de alternativă limitează capacitatea familiilor de a-și satisface nevoile energetice de bază la costuri suportabile.

Dincolo de accesul limitat sau inexistent la gaze naturale, multe zone rurale au infrastructură energetică învechită sau lipsesc complet rețelele de distribuție moderne, ceea ce face dificilă integrarea surselor de energie regenerabilă.

De asemenea, multe gospodării rurale au venituri reduse, ceea ce face dificilă finanțarea tranziției către surse de energie mai sustenabile. În multe zone rurale, populația este în mare parte îmbătrânită, ceea ce poate reduce capacitatea comunității de a investi și de a adopta noi tehnologii. Implementarea tehnologiilor de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare, necesită investiții inițiale care pot fi prohibitive pentru gospodăriile cu venituri reduse. Totodată, lipsa de cunoștințe și abilități tehnice pentru instalarea și întreținerea sistemelor de energie regenerabilă poate fi o barieră semnificativă.

La aceasta se adaugă faptul că mulți locuitori ai zonelor rurale nu sunt conștienți de beneficiile și posibilitățile oferite de sursele de energie regenerabilă și de măsurile de eficiență energetică.

„Această realitate subliniază nevoia urgentă de politici dedicate mediului rural, care să vizeze accesul la resurse energetice diversificate, accesibile și curate, precum și investiții în lucrări de eficientizare termică. Cu toate că datele indică persistența manifestărilor acute ale sărăciei energetice în mediul rural, măsurile dedicate sunt puține, iar țintirea este dificilă. În contextul procesului de realizare a Fondului Social pentru Climă, prin care România va primi 6 miliarde de euro pentru reducerea sărăciei energetice și de transport, este imperativă crearea unor mecanisme instituționale clare care să permită țintirea comunităților rurale în profunzime, nu doar a celor urbane, și dezvoltarea unor dinamici economice sustenabile în mediul rural care să permită creșterea calității vieții per ansamblu”, a declarat Anca Sinea, cofondator și coordonator ORSE.

Soluțiile propuse de ORSE vizează, printre altele:

1. Crearea de programe de finanțare (ex: credite cu dobândă redusă) și subvenții pentru gospodăriile cu venituri reduse care doresc să investească în proiecte de eficiență energetică și surse de energie regenerabilă.

2. Consolidarea capacității administrațiilor publice locale sub autoritatea ghișeelor unice de a identifica nevoile din comunități și de a produce soluții adaptate, respectiv de a facilita accesul gospodăriilor la programe remediale.

3. Campanii de informare și programe de formare pentru a crește gradul de conștientizare privind beneficiile utilizării tehnologiilor moderne și abilitățile tehnice ale locuitorilor din zonele rurale.

4. Încurajarea proiectelor de comunități de energie din surse regenerabile, unde mai multe gospodării – sau întreaga comunitate – pot investi împreună în soluții de energie regenerabilă.

5. Investiții guvernamentale pentru extinderea și modernizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice în zonele rurale. Promovarea și finanțarea proiectelor de microrețele (microgrids), care să asigure un acces stabil și eficient la energie pentru comunitățile izolate.

Prin abordarea acestor provocări, România poate facilita tranziția energetică în mediul rural, contribuind astfel la o dezvoltare sustenabilă și la îmbunătățirea calității vieții în aceste zone.

Pentru mai multe informații și soluții recomandate, consultați Raportul Anual 2024 al Observatorului Român al Sărăciei Energetice, disponibil pe www.saracie-energetica.ro, la secțiunea Publicații.