Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului de către România și Bulgaria, precum și de către Uniune în ansamblu, începând din 2011, ca urmare a faptului că România și Bulgaria nu sunt membre ale spațiului Schengen.
România ar pierde anual 10 miliarde de euro din faptul că nu a fost acceptată în Schengen
Comisia ar mai trebui, mai spune Parlamentul, să analizeze posibilele mecanisme de compensare a acestor pierderi.
România și Bugaria ar fi îndreptățite să fie compensate pentru pierderilor financiare suferite din cauza deciziei „negative și nejustificate” adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen, luând în considerare pierderile financiare înregistrate începând din iunie 2011, se arată în Rezoluția Parlamentului European din 12 iulie 2023 referitoare la aderarea la spațiul Schengen, publicată astăzi în Monitorul Oficial al UE.
„Parlamentul invită Comisia să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului de către România și Bulgaria, precum și de către Uniune în ansamblu, începând din 2011, ca urmare a faptului că România și Bulgaria nu sunt membre ale spațiului Schengen;
Comisia ar trebui să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare suferite de Bulgaria și România din cauza deciziei negative și nejustificate adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen, luând în considerare pierderile financiare înregistrate începând din iunie 2011”, se arată în documentul citat de Economica.
România a suferit daune colaterale și ireparabile din cauza vehiculelor care așteaptă timp de mai multe ore la punctele de control la frontieră
Conform Rezoluției, cele două state au suferit daune colaterale și ireparabile, precum cele produse de creșterea emisiilor de CO2 generate de milioanele de vehicule care așteaptă, în fiecare an, timp de mai multe ore la punctele de control la frontieră. Totodată, acest lucru contrastează puternic cu obiectivele Uniunii privind neutralitatea climatică.
„Nivelul ridicat de poluare cauzat de miile de vehicule care stau la coadă zilnic, așteptând mai multe ore sau chiar zile pentru a trece frontierele dintre Ungaria și România, România și Bulgaria și Bulgaria și Grecia reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa mediului, precum și a sănătății conducătorilor auto, a lucrătorilor vamali și a persoanelor care locuiesc în zonele de trecere a frontierelor; întrucât informațiile bazate pe dovezi au evidențiat faptul că 46 000 de tone de CO2 sunt emise anual din cauza deciziei de a nu elimina controalele la frontierele interne pentru România și Bulgaria”, se menționează în Rezoluție.
De asemenea, din datele Parlamentului, în 2022, cozile create de camioanele în așteptare erau de peste 25 km la frontierele vestice ale României, în timp ce timpul de așteptare pentru camioanele care traversează frontierele dintre statele membre ale spațiului Schengen a fost cuprins între 10 și 30 de minute în 2021, în cazul multora dintre treceri nefiind raportată nicio întârziere.
Fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, estima că România pierde anual 10 miliarde de euro din faptul că nu a fost acceptată în Schengen.
