Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Finanțelor, Hotărârea privind instituirea TechUp România, un nou instrument de finanțare destinat tehnologiilor avansate, care leagă într-un singur proiect cercetarea-dezvoltarea de investiția necesară pentru producția efectivă.
Bugetul total al TechUp România este de 5,313 miliarde de lei, dintre care 2,656 miliarde de lei sunt alocate ajutoarelor regionale pentru investiții și 2,657 miliarde de lei proiectelor de cercetare-dezvoltare. Bugetul mediu anual este de aproximativ 759 milioane de lei, echivalentul a 150 de milioane de euro. Acordurile de finanțare pot fi emise în perioada 2026-2032, iar plățile se vor realiza în perioada 2027-2041.
TechUp România marchează o schimbare de paradigmă în modul în care România sprijină dezvoltarea tehnologiilor avansate: nu doar finanțează cercetarea sau investiția în capacități de producție, ci creează pentru prima dată un mecanism integrat care corelează cele două etape și susține transformarea unei tehnologii dezvoltate în România într-un produs și într-o capacitate industrială competitivă.
Cu un nivel de ambiție și o anvergură financiară fără precedent pentru acest tip de intervenție, programul vizează tehnologii cu potențial de impact sistemic și urmărește să reducă una dintre principalele vulnerabilități ale ecosistemului românesc de inovare: decalajul dintre cercetare, validare tehnologică și piață.
Pentru a fi eligibil, proiectele trebuie să aibă costuri eligibile cuprinse între 5 milioane și 50 de milioane de lei și să includă două componente succesive: minimum 2 milioane de lei pentru cercetare-dezvoltare și minimum 3 milioane de lei pentru investiția în capacitatea de producție sau prestare de servicii. Cele două etape sunt integrate în același proiect și într-o singură cerere de acord pentru finanțare.
„Prin TechUp corelăm, pentru prima dată, cercetarea de producție într-un singur parcurs de finanțare și introducem posibilitatea acordării unui avans pentru cercetare. Vrem să folosim mai bine capitalul uman românesc, să îl orientăm către antreprenoriat și tehnologii avansate și să păstrăm proprietatea intelectuală în compania care dezvoltă tehnologia. Pentru proiectele care au nevoie de validare și ghidaj privat, capitalul de venture capital sau al business angels completează finanțarea publică. Statul preia o parte importantă din efortul financiar, iar antreprenorul păstrează un activ valoros pentru rundele viitoare de finanțare” , a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Pentru prima dată, avans pentru componenta de cercetare
Una dintre principalele noutăți ale mecanismului este posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea anuală a grantului aprobat pentru componenta de cercetare-dezvoltare. O nouă cerere de avans poate fi depusă după justificarea celui anterior, iar beneficiarii care utilizează acest mecanism transmit trimestrial rapoarte privind progresul proiectului și utilizarea fondurilor.
Programul combină, pentru componenta de cercetare-dezvoltare, granturile cu o deducere fiscală de 200% pentru anumite cheltuieli eligibile cu active corporale și necorporale. Intensitatea maximă a ajutorului este de 50% pentru cercetarea industrială și de 25% pentru dezvoltarea experimentală, la care se pot adăuga bonusurile regionale prevăzute de cadrul european. Pentru etapa de producție, sprijinul se acordă sub forma ajutorului regional, în limitele hărții ajutoarelor regionale aplicabile.
Două trasee de finanțare și un rol mai puternic pentru capitalul privat
Programul creează două categorii de beneficiari.
Categoria A este destinată întreprinderilor autonome care nu dispun de suficiente resurse pentru contribuția proprie și care atrag capital privat de la fonduri de venture capital și/sau business angels. În acest caz, intervenția investitorului privat are și rolul de validare și disciplină de business pentru proiectele aflate într-o etapă în care finanțarea bancară tradițională este dificil de accesat.
Categoria B cuprinde întreprinderile care își pot asigura contribuția necesară dintr-un mix mai larg de surse private: capital propriu, profit reinvestit, credit bancar, împrumut intragrup, venture capital sau business angels.
În ambele situații, beneficiarul trebuie să asigure o contribuție financiară de cel puțin 25% din costurile eligibile, atât pentru componenta de cercetare-dezvoltare, cât și pentru componenta de producție, din resurse care nu beneficiază de alt sprijin public.
Prin această arhitectură, statul nu înlocuiește piața privată de capital, ci o completează. Pentru proiectele antreprenoriale cu acces redus la finanțare, participarea unui investitor de tip venture capital sau business angel poate aduce inclusiv expertiza necesară pentru calibrarea tehnică și comercială a produsului, în timp ce finanțarea publică reduce semnificativ povara investițională.
O monitorizare adaptată riscului real al inovării
TechUp introduce și o abordare mai flexibilă pentru perioada de după finalizarea investiției. În primii doi ani de monitorizare, progresul către piață poate fi demonstrat printr-o gamă largă de rezultate: proiecte-pilot cu clienți, teste plătite, scrisori de intenție, interes de achiziție, progres în certificare, validare de către clienți, finanțări ulterioare, active de proprietate intelectuală, parteneriate strategice sau alte dovezi ale apropierii de comercializare. Perioada de menținere poate fi prelungită cu până la doi ani dacă există progres demonstrabil.
Schema ține astfel cont de specificul investițiilor în DeepTech, unde drumul de la prototip la produs comercial este mai lung și presupune un nivel ridicat de risc tehnologic și comercial. În cazul în care rezultatele comerciale sunt sub estimările inițiale, mecanismul prevede, în anumite situații, recuperarea proporțională cu gradul de nerealizare, nu automat recuperarea integrală a întregului sprijin. În același timp, rămân în vigoare condițiile ferme privind finalizarea componentei de cercetare și atingerea nivelului de maturitate tehnologică prevăzut în acordul de finanțare.
Proprietatea intelectuală rămâne un activ al companiei
Un element central al schemei este protejarea valorii tehnologice create prin finanțare. Beneficiarul are obligația de a menține drepturile de proprietate intelectuală asupra produsului sau serviciului rezultat din componenta de cercetare-dezvoltare pe întreaga perioadă de menținere a investiției în producție. De asemenea, activitatea economică și proprietatea intelectuală rezultate din cercetare trebuie menținute în regiunea în care este realizată investiția pentru perioada prevăzută de schemă.
Obiectivul este ca proprietatea intelectuală creată prin talent și finanțare în România să rămână un activ al companiei și să poată fi folosită inclusiv ca avantaj în atragerea unor runde ulterioare de capital privat, în dezvoltarea de parteneriate și în extinderea pe piețele internaționale.
Investiții în tehnologiile care vor defini economia următoarelor decenii
TechUp România se concentrează pe domenii cu potențial ridicat de valoare adăugată: calcul avansat, inteligență artificială, microelectronică și infrastructură digitală; biotehnologie, Agri-Tech și sănătate de precizie; energie verde, stocare și tehnologii climatice; mobilitate, spațiu și sisteme autonome; materiale avansate și Industry 4.0; securitate cibernetică și securitate digitală.
Miza programului este utilizarea capitalului uman românesc în zone în care România poate construi competențe și proprietate intelectuală proprie, transformând cercetarea și expertiza tehnică în companii, produse, capacități de producție și locuri de muncă înalt calificate.
TechUp România urmărește să readucă România în lanțurile globale de valoare din industriile care vor defini economia următoarelor decenii. Prin finanțarea integrată a cercetării, dezvoltării și producției, programul creează premisele pentru formarea în România a unui portofoliu tot mai consistent de tehnologii și drepturi de proprietate intelectuală. Miza este ca România să nu rămână doar consumator sau furnizor de componente și servicii cu valoare adăugată redusă, ci să dețină tehnologie proprie, brevete și soluții care îi pot asigura un loc mai puternic în lanțurile globale de inovare și producție.
În termen de 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a Hotărârii, Ministerul Finanțelor va aproba și publica Ghidul solicitantului și Ghidul de plată, prin care vor fi stabilite toate detaliile necesare pentru accesarea efectivă a programului. Companiile vor avea astfel informații clare despre cine poate aplica, pentru ce tipuri de proiecte și forme de sprijin, care sunt cheltuielile eligibile, ce documente trebuie depuse, cum se desfășoară evaluarea și monitorizarea proiectelor, precum și condițiile și mecanismul de acordare a avansurilor, granturilor și facilităților fiscale prevăzute de schemă. Ministerul Finanțelor va comunica, de asemenea, data de la care pot fi depuse cererile de finanțare și bugetul anual disponibil.
