Analiză REI
Peste 3.000 MW proiecte de energie solară se vor instala în România până la finalul anului 2025, arată estimările REI, grup de companii specializate în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat, cu proiecte semnificative depuse în ultimul an pe schemele dedicate creșterii eficienței energetice.
Peste 500 MW ar putea intra pe piață în următorii ani, ce reprezintă strict proiectele depuse de echipa REI pe parcursul anului 2022, în două sesiuni de finanțare – Componenta 6 din PNRR (Ministerul Energiei) – apel deschis în primăvara anului trecut și o ultimă alocare pe Schemele de Energie din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) – apeluri deschise în toamna anului trecut și gestionate de Ministerul pentru Investiții și Proiecte Europene (MIPE).
Pe schema de finanțare deschisă anul trecut de Ministerul Energiei, cu alocare din PNRR, au aplicat peste 700 de companii. Din total, peste 500 de aplicanți au intrat în etapa finală de finanțare, după ce au obținut punctajul necesar și au respectat toate cerințele solicitate.
„La începutul lunii martie 2022, Ministerul Energiei a lansat apelul din Componenta 6 – PNRR, ce a vizat sprijin nerambursabil pentru companiile care vor să își sporească eficiența energetică, prin instalarea de soluții regenerabile, atât din surse solare, eoliene, cât și biomasă, hidro sau altele. Datorită cererii foarte ridicate, sesiunea a fost prelungită de trei ori, astfel că apelul s-a încheiat la sfârșitul lunii iunie. Deși cu o întârziere de aproape șase luni față de calendarul asumat de Ministerul Energiei, beneficiarii urmează să afle proiectele câștigătoare în perioada următoare. Suntem bucuroși că peste 70 de proiecte intermediate de noi vor fi finanțate, potrivit Listei provizorii publicată de Ministerul Energiei”, a declarat Roxana Mircea, Managing Partner, REI Grup.
POIM: Unul din cinci proiecte de energie verde destinat autorităților publice, intermediat de REI
În toamna anului trecut, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat o ultimă alocare de buget pentru sprijin nerambursabil pe Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), din vechiul exercițiu 2014-2020, destinată atât companiilor, cât și autorităților publice care și-au dorit creșterea eficienței energetice, prin instalarea de panouri fotovoltaice sau a altor soluții de energie verde.
Din totalul celor 268 proiecte depuse de autoritățile publice – UAT, consilii județene, consilii locale – peste 20% au fost intermediate de echipa REI, într-unul dintre cele mai facile programe de finanțare din 2022, în care au fost solicitate documentații mult simplificate și o analiză energetică ce a înlocuit studiile de fezabilitate, decizii care au creat un mod de lucru mult mai eficient.
„Am depus cu succes 57 de proiecte pentru atragerea de sprijin nerambursabil clienților noștri. Unul din cinci proiecte a fost depus, practic, de echipa REI, pe o sesiune pe care am lucrat foarte eficient. Suntem mândri că am reușit un rezultat peste așteptări și suntem nerăbdători să aflăm și lista finală a beneficiarilor acestei sesiuni. Estimăm rezultatele finale pe parcursul lunii martie, în timp ce proiectele vor trebui finalizate până cel târziu la 31.12.2023”, a adăugat Roxana Mircea.
Pe sesiunile dedicate companiilor, echipa REI Grup a depus peste 40 de proiecte.
„Atât pe C6 – PNRR, cât și pe POIM 11.1 am aplicat, în cea mai mare parte, pentru clienți cărora facturile la energie le-au crescut într-un ritm alarmant în ultimul an, în special odată cu declanșarea războiului din Ucraina. Vorbim despre companii din domeniile producției de materiale de construcții, producție ambalaje sau a hotelurilor (structuri de cazare)”, a mai precizat Roxana Mircea.
Guvernul pregătește finanțările „verzi” din Fondul pentru Modernizare: peste 1,5 miliarde euro pentru companii și autorități locale
Ministerul Energiei pregătește unul dintre cele mai așteptate programe de finanțare dedicat energiei verzi în România, cu o alocare multianuală de peste 1,5 miliarde de euro. Fondul pentru modernizare pune atât la dispoziția companiilor, cât și autorităților locale, fonduri nerambursabile pentru investiții în soluții regenerabile de energie.
Potrivit Ghidului lansat spre consultare publică în toamna anului trecut, aplicanții pot obține sprijin nerambursabil în cuantum de maximum 20 milioane de euro pe proiect de investiții, atât pentru producția de energie alternativă (solar, eolian, biomasă, biogaz, hidrogen sau hidro) cât și pentru autoconsum.
„Așteptăm cu mare interes o variantă consolidată și finală a Ghidului, in luna aprilie, cel mai probabil, pentru a putea îndruma clienții cât mai bine spre depunerea unui proiect complet și bine documentat, în cea mai așteptată sesiune de finanțare pentru domeniul energiei regenerabile din acest an. Fondul pentru modernizare face parte dintr-o serie nouă de finanțări, cu un buget generos, care se va derula până în 2030. După succesul depunerii proiectelor pe C6 – PNRR și POIM, Fondul pentru modernizare este cea mai mare soluție de sprijin pentru companii și autorități publice care doresc să investească în energie verde. Sfătuim atât UAT, cât și dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice, să accelereze pregătirea studiilor de fezabilitate și să întreprindă demersurile necesare pentru obținerea ATR. Avem discuții pentru proiecte mari și foarte mari – atât jucători locali, dar și internaționali – care, prin investițiile planificate, vor pune România în topul țărilor cu cele mai mari resurse de energie regenerabilă la nivel european”, a precizat Dan Bold, Business Development Manager, REI Grup.
Potrivit informațiilor REI, Ministerul Energiei va lansa în luna aprilie variantă finală a Ghidului pe sesiunile dedicate investițiilor în energie verde, iar apelurile de finanțare se vor deschide, cel mai probabil, în luna mai.
România are potențialul de a intra în topul țărilor cu cea mai mare capacitate de energie regenerabilă instalată. Suntem în top 10 la consumul energiei din surse alternative
Producția de energie electrică din surse regenerabile a crescut cu 5% în 2021, în timp ce ponderea energiei verzi în total consum la nivel european a ajuns la 37,5%, arată datele Eurostat, care plasează România în top 10 din punctul de vedere al consumului de energie din surse alternative.
Peste 40% din consumul de energie din România este produs din surse regenerabile, fiind peste media europeană și în fața unor țări mult mai dezvoltate din punct de vedere economic, cum este cazul Italiei, Franței sau Poloniei.
Topul țărilor cu cel mai mare consum de energie din surse regenerabile este condus de Austria (76,2%), urmată de Suedia (peste 75%) și Danemarca, fiind completat de Portugalia și Croația.
„Pipeline-ul de proiecte regenerabile din surse eoliene, dar mai ales fotovoltaice, ne indică șanse reale ca România să intre în top la nivel european, atât pentru producția, cât și pentru consumul de energie verde. Dacă până în 2025 ne așteptăm la cel puțin 3.000 MW energie verde din surse solare să fie instalați și operaționali, angajamentul luat de autorități este ca până în 2030 să fie triplată capacitatea totală a proiectelor de energie verde, la peste 10.000 MW, cea mai mare parte a proiectelor fiind susținută din soluțiile de finanțare cu sprijin nerambursabil, din PNRR și Fondul pentru Modernizare. Mai mult, și proiectele private vor juca un rol cheie, existând posibilitatea să vedem instalați peste 20.000 MW de soluții de energie regenerabilă în următorii ani”, a mai adăugat Dan Bold.
Comisia Europeană și-a luat angajamentul ca până în 2030 să scadă cu 40% emisiile de gaze cu efect de seră, o creștere de peste 30% a eficienței energetice pentru toate statele membre, dar și ca aproape o treime din consumul energetic să fie produs de soluții de energie verde.
Pe termen lung, ambiția Comisiei Europene este ca toate statele membre să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050.
„Tranziția către o societate neutră din punct de vedere climatic reprezintă atât o provocare urgentă, cât și o oportunitate de a construi un viitor mai bun pentru toți”, se arată în planul CE.
Consiliul European a aprobat în decembrie 2019 obiectivul de a face ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris.
