Studiu SD Worx
Europa se confruntă cu un deficit tot mai mare de forță de muncă, iar guvernele iau măsuri pentru creșterea vârstei de pensionare, în încercarea de a încetini ieșirea angajaților de pe piața muncii. Cum privesc însă angajații această perspectivă? Un studiu realizat de SD Worx, companie europeană de soluții de resurse umane, arată că peste 4 din 10 angajați români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea o perioadă după atingerea vârstei legale de pensionare, comparativ cu aproximativ o treime la nivel european. În rândul angajaților români sub 35 de ani, proporția este de 34%, față de puțin peste un sfert la nivel european. Calitatea vieții profesionale joacă însă un rol important în această decizie.
Deficitul de personal afectează aproape jumătate dintre angajatorii din România
Datele Eurostat arată că populația Europei îmbătrânește rapid. Dacă în 2005 persoanele de cel puțin 65 de ani reprezentau 17% din populația europeană, pentru 2025 ponderea era estimată să ajungă la 22%. Potrivit Comisiei Europene, forța de muncă europeană ar urma să scadă cu aproximativ 12% între 2022 și 2070, în ciuda creșterii participării pe piața muncii în rândul persoanelor mai în vârstă și al femeilor.
Companiile resimt deja efectele: 49% dintre factorii de decizie din domeniul resurselor umane din România declară că se confruntă cu un deficit de personal, comparativ cu 52% la nivel european. Problema este deosebit de pronunțată în Slovenia (64%), Croația, Irlanda și Țările de Jos (câte 57%), urmate de Norvegia (56%), Germania (55%) și Regatul Unit (54%).
Calitatea vieții profesionale contează mai mult decât vârsta
În acest context, este relevant faptul că angajații mai în vârstă nu sunt neapărat mai înclinați să se pensioneze anticipat decât colegii lor mai tineri. În România, 40% dintre angajații de minimum 55 de ani spun că ar prefera să se pensioneze anticipat, comparativ cu 63% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de aproximativ 50%, respectiv 61%. Totodată, 42% dintre angajații români de minimum 55 de ani sunt dispuși să rămână activi și după atingerea vârstei legale de pensionare, față de 32% la nivel european.
Atunci când angajații mai în vârstă își doresc să se pensioneze anticipat, motivele financiare joacă rareori un rol. În România, principalele motive sunt dorința de a avea mai mult timp pentru familie sau pentru viața personală (78%), sănătatea (72%) și dorința de a îndeplini anumite obiective personale (44%). Toate aceste ponderi depășesc rezultatele europene, de 57%, 53%, respectiv 40%. Scăderea motivației este menționată de 36% dintre respondenții români, față de 32% la nivel european. În schimb, munca solicitantă fizic sau psihic este invocată mai rar în România: 13%, respectiv 17%, comparativ cu 25% și 26% la nivel european.
Disponibilitatea angajaților mai în vârstă de a continua să lucreze poate avea legătură cu felul în care își percep viața profesională. În România, 86% dintre angajații de minimum 55 de ani consideră că au suficientă energie pentru a-și face bine treaba, față de 76% la nivel european. De asemenea, 84% simt că munca lor le oferă sens și împlinire, comparativ cu aproximativ 80% la nivel european. În rândul angajaților sub 35 de ani, proporția este mai mică: 69% în România și 68% la nivel european.
Diferențele dintre generații se regăsesc și în satisfacția generală față de muncă. În România, 84% dintre angajații de minimum 55 de ani sunt mulțumiți de activitatea lor, comparativ cu 72% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, procentele sunt de 78%, respectiv 71%. Totodată, 74% dintre angajații români din grupa de vârstă mai ridicată simt că munca le este apreciată, față de 64% dintre colegii mai tineri. Mediile europene sunt de 65%, respectiv 59%.
Această experiență profesională pozitivă se asociază și cu o perspectivă diferită asupra carierei. În timp ce angajații mai tineri sunt mai deschiși către un nou loc de muncă sau un alt rol, cei de minimum 55 de ani par să resimtă mai puțin nevoia unei schimbări.
Mai puțină mobilitate și un interes mai redus pentru formare
Așa cum era de așteptat, mobilitatea pe piața muncii este semnificativ mai redusă în rândul angajaților mai în vârstă. În România, doar 9% dintre cei de minimum 55 de ani caută activ un loc de muncă într-o altă organizație, comparativ cu 32% dintre angajații sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de 5%, respectiv 19%.
Aceeași tendință se observă și în interiorul organizațiilor: 9% dintre angajații români de minimum 55 de ani caută un alt rol la actualul angajator, față de 25% dintre colegii sub 35 de ani. Mediile europene sunt de 4%, respectiv 18%.
Aceste rezultate pot indica o nevoie mai redusă de schimbare. Dintre angajații români de minimum 55 de ani, 72% nu caută în prezent un loc de muncă în afara organizației, iar 74% nu caută un alt rol în cadrul acesteia. La nivel european, ponderile ajung la 83%, respectiv 86%.
Dorința mai redusă de schimbare se reflectă și în interesul pentru formare profesională. În România, 46% dintre angajații de minimum 55 de ani declară că nu își doresc să participe la programe de formare, comparativ cu 32% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de 50%, respectiv 36%.
În același timp, 77% dintre angajații români sub 35 de ani își doresc să își dezvolte în continuare competențele, față de 63% dintre cei de minimum 55 de ani. Ambele rezultate depășesc mediile europene, de 70%, respectiv 58%. Experiența mai vastă a angajaților mai în vârstă pare, totodată, să le ofere încredere pe o piață a muncii aflată în schimbare rapidă.
Încredere în propriile competențe în contextul automatizării
Nivelul mai ridicat de implicare și de încredere în propriile capacități al angajaților mai în vârstă se reflectă și în modul în care aceștia privesc viitorul, inclusiv dezvoltarea inteligenței artificiale. În România, 64% dintre angajații de minimum 55 de ani se simt încrezători în privința propriului loc de muncă, chiar și atunci când automatizarea le modifică rolurile sau sarcinile. În rândul angajaților sub 35 de ani, proporția este de 51%. La nivel european, rezultatele sunt de 61%, respectiv 53%.
Această încredere nu pare să provină dintr-o familiaritate mai mare cu inteligența artificială. Doar 30% dintre angajații români de minimum 55 de ani folosesc regulat instrumente de IA în activitatea zilnică, comparativ cu 42% dintre cei sub 35 de ani. Totuși, utilizarea este mai răspândită în România decât la nivel european în ambele grupe de vârstă, mediile europene fiind de 20%, respectiv 38%.
În ceea ce privește competențele umane, 67% dintre angajații români de minimum 50 de ani sunt convinși că abilitățile lor unice nu pot fi înlocuite de inteligența artificială, comparativ cu 69% dintre angajații sub 35 de ani. România se diferențiază astfel de tendința europeană, unde încrederea este mai ridicată în rândul angajaților mai în vârstă: 74%, față de 64% în rândul celor mai tineri.
Angajatorii mai au însă de făcut progrese în sprijinirea tranziției către un mediu de lucru în care IA are un rol tot mai important. Doar 31% dintre angajații români de minimum 55 de ani consideră că primesc suficient sprijin pentru a se pregăti pentru acest viitor, comparativ cu 35% dintre cei sub 35 de ani. Deși depășesc mediile europene de 17%, respectiv 29%, aceste procente arată că sprijinul ajunge în continuare la o minoritate a angajaților.
„Datele pentru România arată că angajații cu experiență pot avea un rol important în reducerea deficitului de personal: peste patru din zece angajați de minimum 55 de ani sunt deschiși să lucreze și după vârsta legală de pensionare. Pentru angajatori, oportunitatea este să transforme această disponibilitate într-o opțiune atractivă, prin flexibilitate, un volum de muncă adaptat și acces la formare, inclusiv pentru utilizarea noilor tehnologii. Discuțiile despre continuarea carierei trebuie să pornească de la nevoile și aspirațiile fiecărui angajat. Oamenii au nevoie să știe că experiența lor este apreciată și că au în continuare perspective de dezvoltare”, declară reprezentanții companiei SD Worx România.
