Analiză KeysFin
Piața locală de servicii de resurse umane va relua creșterea în 2021, după scăderea de aproximativ 10% din 2020, pe fondul revenirii treptate a economiei, potrivit noii analize KeysFin dedicate HR-ului local.
Deși cifra de afaceri a furnizorilor de servicii HR din România a scăzut cu 2,8% în 2019, în comparație cu anul precedent, respectiv 2018, aceasta a depășit cu aproape 204% nivelul din 2010. Astfel, la final de 2019, cifra de afaceri a fost de puțin peste 4 miliarde de lei, iar pentru 2020, analiștii KeysFin estimează scăderea spre nivelul de 3,7 miliarde de lei, acesta fiind al doilea an de corecție al acestei industrii din ultimii 10 analizați.
„În analiza de anul trecut, dedicată pieței locale de HR, estimam că momentul maturizării sosise, iar în această industrie vor rămâne business-urile solide, astfel că, la noua ediție a analizei, constatăm că estimarea noastră s-a împlinit și că acest sector a reușit să depășească pandemia. Cu toate acestea, pentru ca aceste business-uri să rămână în continuare relevante, au nevoie să comunice mai mult și mai bine cu mediul antreprenorial: rata scăzută a muncii de acasă, comparativ cu media europeană, în contextul pandemiei, ne arată lipsa înțelegerii rolului angajaților în digitalizarea unei companii“, a declarat Roxana Popescu, managing director KeysFin.
Aproximativ 3.500 de firme activau la finalul anului 2019 în piața locală de servicii de resurse umane (grupa CAEN 78), potrivit analizei KeysFin. Analiza nu include însă performanța unor companii precum EJOBS GROUP SRL sau BESTJOBS RECRUTARE SA, acestea având ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului de IT&C. Dacă și acestea ar fi luate în considerare, cifra de afaceri a industriei ar crește cu aproape 78 de milioane de lei în 2019.
Rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii HR a crescut însă cu 32,6%, în comparație cu 2018, ajungând la 303 milioane de lei în 2019.
Dintre cele 3.523 de companii analizate, mai mult de jumătate, respectiv 1.893 au înregistrat profit (53,7%), 1.099 au avut pierderi (31,2%), restul raportând un rezultat nul în 2019.
Numărul de angajați a fost de 49 de mii în 2019, cu 10% mai mic față de anul anterior, însă cu 61% peste nivelul din 2010.
Impactul pandemiei: posibile rocade în Top 10
în vârful clasamentului companiilor din domeniu se menține LUGERA & MAKLER SRL, cu o cifră de afaceri de 310 milioane de lei (7,6% din total) în 2019, dar care este totuși mai mică decât cea din 2018, când compania făcea afaceri de peste 321 milioane lei.
Topul principalelor trei companii de servicii HR este completat de ADECCO RESURSE UMANE SRL cu 278 de milioane lei și MANPOWER HR SRL cu aproape 172 milioane de lei.
Totuși, potrivit datelor centralizate la nivel de grup (în baza structurii acționariatului), ADECCO (prin ADECCO RESURSE UMANE SRL și ADECCO ROMANIA SRL) conduce industria locală de servicii HR, cu afaceri de peste 403 milioane de lei în 2019, fiind urmată de LUGERA&MAKLER cu 356 de milioane de lei și de MANPOWER cu aproximativ 253 de milioane de lei.
Impactul pandemiei va fi unul inegal, poate chiar divergent la nivelul primilor 10 jucători: astfel, specialiștii KeysFin se așteaptă ca ADECCO RESURSE UMANE SRL (principalul jucător după cifra de afaceri, în 2017) să redevină lider în 2020, iar APT RESOURCES & SERVICES SRL (locul 6 după cifra de afaceri, în 2019) să continue să crească după cel mai mare avans procentual din Top 10, de 81,4% în 2019, și să intre chiar în cursa pentru locul 3.
HR-ul post-pandemie: puţine firme care le permit angajaţilor să muncească de acasă
Piața locală de resurse umane s-a adaptat noilor realități ale societății românești și vine în sprijinul angajatorilor și angajaților cu soluții pentru interviuri online sau chiar târguri virtuale de angajare, însă, cu toate acestea, România mai are mari progrese de făcut la capitolul work from home.
Astfel, potrivit unei analize Eurostat, românii se află în coada clasamentului angajaților cărora li se permite să lucreze de acasă, cu doar 2,5%.
Cât despre rata șomajului, măsurată ca ponderea numărului de șomeri în populația activă, a crescut de la 3,9% în decembrie 2019, la maximul ultimilor aproape 5 ani de 5,7% în februarie 2021 (cu un vârf de 5,6% în anul pandemiei, atins în iunie, când au fost 495 de mii de șomeri).
Cu toate acestea, rata șomajului din România a rămas cu cel puțin 1,4 puncte procentuale (p.p.) (aproximativ un sfert) sub media Uniunii Europene de la sfârșitul anului 2019, în martie 2021, fiind cu 1,8 p.p. sub media UE, de 6%.
Totuși, numărul de șomeri (15-74 ani) a revenit pe scădere după vârful din februarie și a fost de aproape 464 de mii în martie 2021 iar, pe termen scurt, specialistii KeysFin se așteaptă la o consolidare a acestui număr, ca urmare a măsurilor de relaxare a restricțiilor și de revenire graduală a activității economice.
Potrivit acestora, economia are nevoie în continuare de angajări, iar cheia o reprezintă echilibrul pe care trebuie să îl găsească autoritățile între atragerea și direcționarea eficientă a fondurilor europene, pe de o parte și repornirea unor sectoare ale economiei, precum horeca sau cel cultural, pe de altă parte. Totodată, o reducere temporară a impozitării forței de muncă, dacă nu chiar o suspendare pentru sectoarele deja afectate de pandemie ar reprezenta o adevărată gură de oxigen pentru mediul de afaceri local.
Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei), care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 78: activități de servicii privind forța de muncă. Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase în prima parte a lui 2021.
