Acord istoric privind modul de pregătire pentru viitoarele pandemii a fost adoptat marţi de ţările membre ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), printre care se numără și România. Acordul a fost pregătit după ce pandemia de COVID-19 a ucis milioane de oameni între anii 2020 și 2022, anunță Reuters.
După trei ani de negocieri și finalizarea planului la jumătatea lunii trecute, pactul cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic a fost adoptat marți de Adunarea Mondială a Sănătății la Geneva. Reprezentanții țărilor membre ale OMS au întâmpinat adoptarea acordului cu aplauze.
Pactul este văzut pe scară largă
Pactul este văzut pe scară largă ca o victorie pentru agenția internațională de sănătate a ONU într-o perioadă în care organizațiile multilaterale au fost afectate de reduceri drastice ale finanțării externe din partea SUA.
Acordul este o victorie pentru sănătatea publică
„Acordul este o victorie pentru sănătatea publică, pentru știință și pentru acțiunea multilaterală. Va asigura faptul că, împreună, vom putea proteja mai bine lumea de amenințările viitoare ale pandemiilor”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Tratatul a fost contestat în ultimul moment, luni, când Slovacia a cerut un vot, întrucât premierul său sceptic față de vaccinurile împotriva COVID-19, a insistat ca țara sa să conteste adoptarea acordului.
O sută douăzeci și patru de țări au votat în favoare, niciuna nu a votat împotrivă, în timp ce unsprezece țări, inclusiv Polonia, Israel, Italia, Rusia, Slovacia și Iran, s-au abținut.
Statele membre care au participat la negocieri trebuie să ratifice acum acordul la nivel național.
Planul pentru combaterea pandemiilor viitoare, al doilea din istoria OMS
„Este un moment istoric și o dovadă că, cu sau fără SUA, țările sunt hotărâte să colaboreze și să creadă în puterea multilateralismului”, a declarat Nina Schwalbe, fondatoarea think tank-ului în domeniul sănătății globale „Spark Street Advisors”, după finalizarea negocierilor luna trecută.
Este doar a doua oară în cei 75 de ani de existență ai OMS când statele membre ajung la un acord obligatoriu – precedentul a fost convenția privind controlul tutunului din 2003.
Articolul 9 din acord obligă guvernele să stabilească politici naționale care să prevadă condițiile de acces în acordurile de cercetare și dezvoltare și să asigure, pentru prima dată într-un acord internațional în domeniul sănătății, că medicamentele, tratamentele și vaccinurile legate de pandemii sunt accesibile la nivel global.
„Acordul oferă în esență membrilor OMS mai multă forță în ceea ce privește pregătirea, răspunsul și prevenirea pandemiilor viitoare”, a explicat Ricardo Matute, consilier pentru politici publice în cadrul echipei Governing Pandemics a Centrului pentru Sănătate Globală de la Institutul de Studii Internaționale din Geneva.
OMS, imagine de ansamblu asupra lanțurilor globale de aprovizionare cu materiale medicale
Măsurile prevăzute includ ca OMS să aibă o imagine de ansamblu asupra lanțurilor globale de aprovizionare cu materiale medicale, precum măști și vaccinuri. De asemenea, acordul va permite o producție locală mai amplă de vaccinuri și alte tratamente în timpul unei pandemii.
S-au petrecut ore întregi în dezbateri privind Articolul 11, care se referă la transferul de tehnologie – partajarea cunoștințelor, competențelor și capacităților de producție – pentru a sprijini în special țările cu venituri reduse să producă local vaccinuri, tratamente și teste de diagnosticare legate de pandemii.
Acordul obligă producătorii participanți să aloce un obiectiv de 20% din producția lor în desfășurare de vaccinuri, tratamente și teste de diagnosticare către OMS în timpul unei pandemii. Cel puțin 10% vor fi donații, iar restul vor fi rezervate la prețuri accesibile.
Experții din domeniul sănătății speră că acest acord va determina guvernele să investească mai mult în pregătirea pentru pandemii, în contextul reducerilor bugetare în domeniul sănătății globale.
„Liderii ar trebui să investească încă de acum în pregătirea pentru pandemii și în capacitatea de răspuns în situații de urgență… Nu ne mai putem permite o altă pandemie, dar ne putem permite să prevenim una”, a declarat Helen Clark, copreședintă a Comisiei Independente pentru Pregătirea în Caz de Pandemie, într-un comunicat.
