Polonia: Realegerea pentru un nou mandat prezidențial a lui Andrzej Duda va cristaliza tensiunile în Europa

Victoria repurtată duminică de conservatorul Andrzej Duda, susținut de partidul la guvernare PiS, spun comentatori politici europeni cunoscători ai dosarului polonez la Bruxelles, îi va determina pe partenerii europeni ai Poloniei „să-și dubleze vigilența față de încălcările statului de drept în această țară”, puse nu o dată în discuția Parlamentului European.

Campania electorală a permis totuși opoziției să-și găsească un nou lider care vizează deja scrutinurile viitoare, inclusiv pe cel prezidențial din 2023.

La capătul unei campanii belicoase, conservatorul Andrzej Duda a câștigat, practic „la mustață”, turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia, organizat duminică, 12 iulie. După deschiderea a peste 99% din voturile exprimate, s-a constatat că Andrzej Duda, care tocmai și-a încheiat primul mandat prezidențial, a obținut 51,21% din sufragii, iar competitorul său, primarul liberal și proeuropean al Varșoviei, Rafal Trzaskowski, 48,8%. „Este, totuși, un «mic succes» obținut de Duda, care a beneficiat de sprijinul guvernului și al presei publice”, comenta imediat cunoscutul politolog polonez Kazimierz Kik de la Universitatea din Kielce…”. „Adevăratul succes le aparține lui Rafal Trzaskowski și opoziției, care au câștigat considerabil teren”, a subliniat politologul citat. Nu a reușit, spun analiști locali, să obțină sprijinul orașelor și al bisericii catolice care de regulă îi sprijină pe conservatori.

„Independent de rezultat”, a declarat imediat după scrutin Rafal Trzaskowski, „noi suntem cei care am câștigat, întrucât am dat speranțe oamenilor… și acesta este doar începutul luptei noastre”.

Cum a reușit Duda să convingă mai mulți alegători decât Trzaskowski

Miza scrutinului de duminica trecută a fost crucială pentru PiS, partidul naționalist, ultraconservator al lui Lech Kaczynski, care înțelege să-şi continue agenda de reforme care vizează plasarea sub propria-i viziune discutabilă a sistemului judiciar și și a presei. Ori, menținerea lui Duda la președinție pentru următorii cinci ani lasă mână liberă, nu-i va opune niciun veto în operarea reformei judiciare așa cum o concepe PiS. O analiză a voturilor exprimate arată că polonezii au preferat să aprobe reformele economice și sociale ale guvernului conservator care de-a lungul mai multor luni a construit ideea despre un nou „stat providențial”, distribuind importante ajutoare familiilor în dificultate, în special alocația lunară de 500 zloți (110 euro) pentru fiecare copil și reducând vârsta de pensionare de la 67 la 65 ani.

Foarte important, spune comentatorul ziarului „Les Echos”, este faptul că Duda a utilizat, chiar fără moderație, registrul valorilor creștine puternic înrădăcinate în această țară, cărora polonezii le sunt în continuare foarte atașați. Nu a omis nici cu acest prilej să promită interzicerea adopțiilor de către cuplurile homosexuale. În schimb, Rafal Trzaskowski le-a promis polonezilor o mai mare deschidere spre lume, mai multă toleranță și revenirea asupra reformelor controversate care au dus Polonia în colimatorul Uniunii Europene sub acuzația de nerespectare a valorilor democratice.

Cu Duda la președinție, relațiile cu UE „au puține șanse de a se aranja”

Așa cum se știe, Polonia este în mod regulat arătată cu degetul pentru reformele sale în justiție, motiv pentru care Comisia Europeană se află la a patra procedură de infracțiune împotriva Varșoviei. Reformele din Polonia, necontestate de președintele Duda, îi vor determina pe partenerii europeni să pună în aplicare în următorii ani un sistem care să permită tăierea ajutoarelor europene țărilor care nu respectă statul de drept. Și încă o chestiune extrem de importantă, spun analiștii de la „Les Echos”: un motiv de fricțiuni cu Vestul european îl reprezintă „politica externă și de securitate a Poloniei, foarte atlantistă, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să se distanțeze de Statele Unite. Imaginea de la întâlnirea amicală dintre Andrzej Duda și Donald Trump, la Washington, cu două zile înaintea primului tur de scrutin al prezidențialelor poloneze, riscă să se înscrie în istorie ca un major pas greșit dacă președintele american nu va fi reales în luna noiembrie”.