Material de opinie de Maria Butcu, Director, Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România
Regulile care guvernează mediul de afaceri din întreaga lume sunt tot mai complexe și, chiar dacă multe dintre ele au drept obiectiv final simplificarea relațiilor dintre entitățile implicate, îmbunătățirea performanțelor financiare, condiții mai bune de muncă pentru angajați și, în final, creșterea nivelului de trai pentru întreaga populație, implementarea lor este deseori provocatoare. În România, la această complexitate se adaugă schimbările frecvente ale reglementărilor cu impact în economie, în special cele care vizează impozitarea. Din aceste considerente, companiile care activează pe piața locală trebuie să acorde o atenție sporită schimbărilor din domeniul în care activează, să atragă, să perfecționeze și să rețină angajați specializați, cu ajutorul cărora să le poată implementa cu succes și timp util.
Conform unui studiu publicat de Banca Mondială la finalul anului trecut – Diagnosticul sectorului privat: România -, educația inadecvată a forței de muncă reprezintă principala constrângere din mediul de afaceri, menționată de societățile analizate. Factorii care au contribuit la această situație sunt, potrivit studiului, deficiențele sistemului educațional, atitudinile nefavorabile față de învățarea pe tot parcursul vieții, precum și politicile ineficiente de formare profesională și alte politici care vizează piața muncii, la care se adaugă exodul creierelor. România are cel mai mic scor din UE în ceea ce privește indicele capitalului uman și cea mai scăzută rată de participare la învățarea pe tot parcursul vieții. Totodată, reprezentații Băncii Mondiale atrag atenția și asupra nivelului scăzut de educație financiară, inclusiv în rândul angajaților societăților din mediul privat.
Raportul conține și o serie de recomandări pentru remedierea acestor deficiențe, care vizează asigurarea accesului tuturor cetățenilor la o educație de calitate, consolidarea formării de competențe pe tot parcursul vieții și îmbunătățirea formării la locul de muncă.
A doua mare constrângere a mediului de afaceri este legată de lipsa de predictibilitate, caz în care instituția internațională recomandă atenuarea impactului instabilității politice și asigurarea sustenabilității fiscale. De altfel, societățile analizate în cadrul raportului susțin că alocă tot mai multe resurse umane în procesul de implementare a reglementărilor fiscale.
Viteza de reacție, esențială pentru implementarea cu succes a noilor reglementări
Instabilitatea legislativă și lipsa de predictibilitate în domeniul fiscal ocupă, de mulți ani, un loc important pe lista preocupărilor companiilor din România, iar anul 2024 nu face excepție, având în vedere numărul mare de reglementări care au intrat în vigoare la finalul lui 2023 sau de la 1 ianuarie anul acesta. Este vorba de noul sistem de taxare a marilor companii, de regimul microîntreprinderilor, cote de TVA diferite aplicabile anumitor categorii de produse sau tranzacții, sisteme complexe de raportare, reguli noi de taxare a unor venituri etc. La toate acestea se adaugă și directivele europene care se transpun și în legislația românească (de exemplu, cea referitoare la impozitul minim pe profit la nivel global, aplicabil companiilor multinaționale), dar și reglementări specifice din alte domenii, cum ar fi industria financiară, energie, protecția mediului etc.
Aceste schimbări trebuie reflectate în sistemele financiar-contabile ale entităților economice, deseori în timp record, în cazul celor adoptate în regim de urgență și cu aplicabilitate imediată, pentru ca activitatea companiei să continue la parametri normali.
Pentru a implementa cu succes și la timp toate aceste schimbări (astfel încât să nu riște sancțiuni din partea autorităților sau sincope în relațiile cu partenerii de afaceri), companiile trebuie să aloce resurse importante în acest scop, în special umane, pentru care să asigure un proces de pregătire continuă, având în vedere ritmul lent de adaptare a sistemului educațional la necesitățile din piața muncii și viteza cu care se schimbă regulile în economie.
Dincolo de aceste aspecte organizatorice, preocuparea pentru perfecționarea continuă a angajaților are și alte beneficii pentru companii, printre care se numără un grad de retenție mai ridicat și o implicare mai mare în activitățile zilnice, dar mai ales în proiectele de perspectivă ale afacerii. Astfel, scade fluctuația de personal și crește eficiența companiei.
